Exporturile încetinesc, dar nu din vina tarifelor! CFM demontează criticile fermierilor

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” anunță că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.

Întreprinderea notează că volumul transporturilor de cereale din octombrie–noiembrie 2025 a fost de 1,5 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Totuși, chiar și după majorarea tarifelor, veniturile generate acoperă doar aproximativ 60% din costurile de producție.

CFM subliniază că încetinirea exporturilor agricole nu este cauzată de tarifele de transport, ci de factori precum sezonul agricol, calitatea recoltei, prețurile de piață, cererea internațională și situația regională. Instituția afirmă că va continua să mențină condiții logistice stabile și accesibile, încercând să îmbine eficiența economică cu sprijinul pentru producătorii agricoli.

Anterior, economistul Iurie Rija declara că CFM riscă să intre într-o criză profundă, după ce anunțarea majorării tarifelor Căii Ferate din Moldova cu 7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #Cereale #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.