Prețul argintului atinge un nou record istoric în 2025: consumul depășește producția la nivel global

Prețul argintului a înregistrat o creștere vertiginoasă în 2025, stabilind un nou record istoric și generând temeri legate de o penurie tot mai accentuată pe piețele globale. Potrivit CNBC, această ascensiune spectaculoasă se produce pe fondul unui decalaj major între consum și producție, într-un moment în care economiile majore resimt tot mai puternic provocările generate de tranziția energetică.

Ca cel mai mare consumator de argint la nivel mondial, India a avut un impact hotărâtor în evoluția rapidă a cotațiilor. Consumul intern, stimulat de factori precum sezonul agricol, festivalul Diwali și impunerea unor taxe de 35% de către SUA pe metale, a propulsat prețurile locale la niveluri nemaiîntâlnite. Prețul argintului pe piața indiană a ajuns la 170.415 rupii/kg. S-a marcat astfel o majorare de 85% de la începutul anului, mai precizează CNBC, citat de mediafax.ro.

Simultan, reducerea drastică a rezervelor din depozitele de la Londra, de la peste 31.000 de tone în 2022 la 22.126 de tone în martie 2025, a intensificat preocupările legate de disponibilitatea metalului. De asemenea s-a declanșat o concurență acerbă pentru resursele existente.

În contextul unui consum robust și al unei oferte în scădere continuă, costurile pentru împrumuturile de argint au atins niveluri excepționale. Dobânda anualizată pentru contractele overnight a urcat la un nivel impresionant de 200%. Iată un semnal evident al dificultăților acute de aprovizionare.

Scăderea extracției miniere din America Latină, coroborată cu un consum industrial în plină expansiune, adâncește și mai mult dezechilibrul. Argintul, esențial pentru sectoare precum cel al electronicelor, panourilor fotovoltaice, mașinilor electrice și inteligenței artificiale, devine o resursă tot mai dificil de obținut. Mai mult, dezvoltarea noilor tipuri de baterii pe bază de argint, care ar putea consuma până la 1 kg per vehicul, pune o presiune suplimentară pe ofertă.

Specialiștii din domeniu avertizează că tensiunile de pe piață se vor menține. Mai ales în absența unei creșteri substanțiale a producției sau a descoperirii unor noi zăcăminte. Combinația dintre un consum solid și o ofertă limitată indică faptul că tendința de creștere a prețurilor ar putea continua și în cursul anului 2026.

Pe termen mediu, este de așteptat ca lupta pentru resurse dintre industrie, investitori și marii consumatori, cu India în prim-plan, să devină tot mai pronunțată. Acest fenomen ar putea genera o volatilitate ridicată a prețurilor și, posibil, stabilirea unor noi maxime istorice pentru prețul argintului.

#argint #împrumuturi #pret record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.