Matematica rece a autorităților! Cifrele care hotărăsc cine primește compensații la căldură

01 Dec. 2025, 14:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Dec. 2025, 14:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul Republicii Moldova a înăsprit criteriile pentru acordarea compensațiilor la energie și a redus sumele maxime disponibile în acest an. Noile reguli includ verificarea economiilor personale, limitarea consumului și o formulă de evaluare mai strictă a veniturilor.

Noile criterii prevăd că persoanele care dețin economii la bancă și obțin venituri din dobânzi pot fi excluse automat din schema de compensare. De exemplu, dacă o persoană are un depozit de 150.000 de lei cu o dobândă anuală de 4%, adică 4.000 de lei venit, aceasta poate pierde dreptul la compensații, chiar dacă este pensionar și a acumulat banii o viață întreagă.

Pentru a stabili dacă o familie are dreptul la compensație, statul va calcula consumul energetic și ponderea veniturilor alocate pentru energie.

Formula:

R = (cheltuieli lunare pentru încălzire / venitul lunar al familiei) × 100

– Dacă R este sub 20%, compensația nu se acordă.

– Dacă R depășește 20%, familia poate primi compensație, cu condiția să treacă și de al doilea filtru.

De exemplu, o persoană trăiește singură și are un venit de 16.000 lei, iar încălzirea o costă 3.000 lei pe lună.

R = (3.000 / 16.000) × 100 = 18,7%, respectiv nu primește compensație, deoarece este sub pragul de 20%.

Al doilea filtru: „venitul raportat la necesarul minim”

Statul verifică dacă venitul familiei acoperă cel puțin cheltuielile minime de trai.

Formula:

Venit / Cheltuieli minime × 100%

Valorile minime stabilite de stat sunt:

– 5.707 lei pentru persoana care depune cererea

– 3.995 lei pentru fiecare alt membru al familiei

Dacă rezultatul este sub 100%, veniturile familiei nu acoperă necesarul minim, deci persoana are dreptul la compensație.

De exemplu, un pensionar cu pensie de 4.000 lei

– Pensie: 4.000 lei

– Cost încălzire centralizată: 3.500 lei

– Cheltuieli minime stabilite de stat: 5.707 lei

Calcul: 4.000 / 5.707 × 100 = ≈70%

Înseamnă că venitul nu acoperă minimul de trai, iar pensionarul primește compensația maximă.

În acest an statul a redus valoarea maximă a compensației de la 1400 de lei la 1000 de lei.

Totodată, consum prea mare de gaz poate priva solicitanții de compensații.

Pentru gaz: pragul s-a redus de la 450 m cubi la 350 m cubi. Astfel, familiile care depășesc volumul pot pierde dreptul la compensație.

Compensațiile se calculează aplicând un procent la factura finală:

Gaz: 25%, încălzire centralizată: 30%, electricitate: 40%, combustibil solid: 15%

Potrivit ultimelor date ale Ministerului Muncii, la sfârșitul lunii noiembrie peste 780 de mii au depus cereri pentru compensații la căldură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!