Sancțiunile americane lovesc Rusia: exporturile de gaze lichefiate sunt în declin

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 2% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, la 28,4 milioane tone metrice (mmt), deşi în noiembrie s-a înregistrat un avans de 10%, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmite bursa.ro.

Lansarea livrărilor de la noua fabrică Arctic LNG 2 a majorat exporturile ruse în octombrie şi noiembrie. Totuşi, exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate sunt în declin de la începutul anului, în urma sancţiunilor americane impuse în urma invadării Ucrainei, în special cele împotriva noii fabrici Arctic LNG 2, ceea ce a limitat semnificativ utilizarea flotei de vapoare pentru transportarea combustibililor.

Sancţiunile vizează reducerea capacităţii Rusiei de a finanţa războiul aflat acum în al patrulea an, pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra economiei şi al unui deficit bugetar tot mai mare. Chiar înainte de ultimele restricţii impuse de SUA, Guvernul rus se aştepta ca veniturile din vânzările de petrol şi gaze, care reprezintă aproape un sfert din bugetul de stat, să scadă la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, din cauza preţurilor mai mici la ţiţei şi a aprecierii rublei.

Exporturile de la Arctic LNG 2 ajung doar în China. La finalul lunii august, China a primit prima navă cargo cu gaze naturale lichefiate de la Arctic LNG 2, arată datele de la Kpler şi LSEG, cu câteva zile înaintea întâlnirii dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul chinez Xi Jinping.

Exporturile GNL din Rusia spre Europa au scăzut în ritm anual cu 16% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, la 12,3 milioane tone.

Livrările de la uzina a Yamal LNG a companiei ruse Novatek au crescut în ritm anual cu 2,4% în noiembrie, la 1,7 milioane tone. De la începutul anului, exporturile de la această facilitate au scăzut în ritm anual cu 5%%, la 16,9 milioane tone.

De asemenea, livrările de la Arctic LNG 2 au scăzut luna trecută la 224.000 tone, în timp ce în primele 11 luni din acest an livrările s-au situat la 1,1 milioane tone, China primind aproximativ un milion de tone.

Exporturile de la proiectul controlat de Gazprom Sakhalin-2, orientate spre Asia, au scăzut în ritm anual cu 2% luna trecută, la 0,98 mmt.

#exporturi rusia #gaz lichefiat #sanctiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM