4 din 10 joburi libere sunt la stat: criză de personal în administrație, educație și sănătate

Cele mai mari insuficiențe de personal din Republica Moldova persistă în administrația publică, sistemul medical și învățământ, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În trimestrul III al anului 2025 au fost înregistrate circa 33,8 mii locuri de muncă vacante la nivel național, iar rata posturilor libere a ajuns la 4,9%, în creștere față de trimestrul precedent.

Administrația publică și apărarea, împreună cu sistemul asigurărilor sociale obligatorii, concentrează cele mai multe locuri vacante – aproximativ 8,2 mii. Urmează sănătatea și asistența socială cu aproape 4,6 mii de posturi neocupate, domeniul educației cu circa 4 mii, transportul și depozitarea cu aproximativ 3,4 mii. Pe de altă parte, sectoarele cu cele mai puține anunțuri de angajare rămân industria extractivă, tranzacțiile imobiliare și anumite servicii.

Sectorul bugetar continuă să fie cel mai afectat de deficitul de personal: aproape 39,1% din totalul locurilor vacante sunt în instituții publice. În același timp, comparativ cu trimestrul II 2025, numărul total de posturi disponibile a crescut cu peste 3,5%.

Creșterea ofertelor de muncă este însoțită și de dinamica pozitivă a ocupării: forța de muncă activă a ajuns la 887,1 mii persoane, în timp ce populația ocupată a urcat la 856 mii, înregistrând un avans de peste 8% într-un an. Rata șomajului, la rândul ei, a coborât la 3,5%.

#joburi vacante #statistică #angajatii din sistemum bugetar #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.