4 din 10 joburi libere sunt la stat: criză de personal în administrație, educație și sănătate

05 Dec. 2025, 15:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Dec. 2025, 15:17 // Actual //  Grîu Tatiana

Cele mai mari insuficiențe de personal din Republica Moldova persistă în administrația publică, sistemul medical și învățământ, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În trimestrul III al anului 2025 au fost înregistrate circa 33,8 mii locuri de muncă vacante la nivel național, iar rata posturilor libere a ajuns la 4,9%, în creștere față de trimestrul precedent.

Administrația publică și apărarea, împreună cu sistemul asigurărilor sociale obligatorii, concentrează cele mai multe locuri vacante – aproximativ 8,2 mii. Urmează sănătatea și asistența socială cu aproape 4,6 mii de posturi neocupate, domeniul educației cu circa 4 mii, transportul și depozitarea cu aproximativ 3,4 mii. Pe de altă parte, sectoarele cu cele mai puține anunțuri de angajare rămân industria extractivă, tranzacțiile imobiliare și anumite servicii.

Sectorul bugetar continuă să fie cel mai afectat de deficitul de personal: aproape 39,1% din totalul locurilor vacante sunt în instituții publice. În același timp, comparativ cu trimestrul II 2025, numărul total de posturi disponibile a crescut cu peste 3,5%.

Creșterea ofertelor de muncă este însoțită și de dinamica pozitivă a ocupării: forța de muncă activă a ajuns la 887,1 mii persoane, în timp ce populația ocupată a urcat la 856 mii, înregistrând un avans de peste 8% într-un an. Rata șomajului, la rândul ei, a coborât la 3,5%.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.