4 din 10 joburi libere sunt la stat: criză de personal în administrație, educație și sănătate

Cele mai mari insuficiențe de personal din Republica Moldova persistă în administrația publică, sistemul medical și învățământ, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În trimestrul III al anului 2025 au fost înregistrate circa 33,8 mii locuri de muncă vacante la nivel național, iar rata posturilor libere a ajuns la 4,9%, în creștere față de trimestrul precedent.

Administrația publică și apărarea, împreună cu sistemul asigurărilor sociale obligatorii, concentrează cele mai multe locuri vacante – aproximativ 8,2 mii. Urmează sănătatea și asistența socială cu aproape 4,6 mii de posturi neocupate, domeniul educației cu circa 4 mii, transportul și depozitarea cu aproximativ 3,4 mii. Pe de altă parte, sectoarele cu cele mai puține anunțuri de angajare rămân industria extractivă, tranzacțiile imobiliare și anumite servicii.

Sectorul bugetar continuă să fie cel mai afectat de deficitul de personal: aproape 39,1% din totalul locurilor vacante sunt în instituții publice. În același timp, comparativ cu trimestrul II 2025, numărul total de posturi disponibile a crescut cu peste 3,5%.

Creșterea ofertelor de muncă este însoțită și de dinamica pozitivă a ocupării: forța de muncă activă a ajuns la 887,1 mii persoane, în timp ce populația ocupată a urcat la 856 mii, înregistrând un avans de peste 8% într-un an. Rata șomajului, la rândul ei, a coborât la 3,5%.

#joburi vacante #statistică #angajatii din sistemum bugetar #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.