Rucsacul de 40 de lei de pe TEMU a devenit „pericol național”. Marian: Nu e normal să coste atât

10 Dec. 2025, 08:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Dec. 2025, 08:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile extrem de mici ale produselor comandate de moldoveni de pe platforme online precum TEMU au ajuns în vizorul autorităților. Deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, a declarat în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive că se discută posibilitatea introducerii unor taxe pentru aceste mărfuri, în contextul următoarei politici bugetar-fiscale, care va fi examinată anul viitor.

Potrivit lui Marian, agenții economici locali se plâng de concurență neloială, generată de produsele foarte ieftine livrate din afara țării, în timp ce consumatorii sunt atrași de prețurile mici. „Este o concurență triplu neloială. Ține și de capacitatea de cumpărare a cetățeanului. Un rucsac de 40 de lei… eu folosesc acest exemplu pentru că am văzut asta și am zis că deja nu e normal”, a afirmat deputatul.

Radu Marian a subliniat că, în 2025, autoritățile nu vor interveni prin măsuri fiscale în acest domeniu. „Anul acesta nu venim cu intervenții. Sunt măsuri sensibile, care necesită consultări. Trebuie să vedem cum împăcăm interesul consumatorilor, care vor prețuri mai mici, cu interesul agenților economici, care cer concurență corectă”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Discuțiile privind o eventuală impozitare a comenzilor de pe platforme precum TEMU urmează să fie reluate în 2026, odată cu elaborarea noii politici bugetar-fiscale. „În 2026 revenim la subiect, discutăm la început de an sau în primăvară, iar implementarea ar putea avea loc ulterior”, a precizat Marian.

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.