Fiecare a patra familie rămâne fără ajutor la iarnă! 178 000 de gospodării, neadmise la compensații

Fiecare a patra gospodărie din Republica Moldova nu va primi compensații la căldură în acest sezon, după ce doar 605.000 dintre cele aproximativ 783.000 de cereri depuse pe platforma compensatii.gov.md au fost declarate eligibile. Asta înseamnă că aproape 178.000 de familii nu întrunesc criteriile, iar numărul beneficiarilor este cu circa 120.000 mai mic decât anul trecut, a anunțat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Oficiala a precizat că beneficiarii aprobați reprezintă peste 1,2 milioane de persoane. „Aceste 605.000 de gospodării reprezintă peste 1,2 milioane de persoane. Cele mai multe compensații vor ajunge la pensionari, aproximativ 400.000, și la tineri – în jur de 340.000”, a declarat Plugaru.

Mai mult de jumătate dintre gospodăriile eligibile, respectiv 53%, vor primi compensația maximă de 1.000 de lei, în timp ce restul vor beneficia de sume cuprinse între 500 și 1.000 de lei, în funcție de consumul din sezonul trecut și de tipul resursei energetice utilizate. Aproximativ 47% dintre beneficiari folosesc combustibil solid pentru încălzire.

Ministra a explicat și criteriile de eligibilitate. Pentru a primi compensația, gospodăria nu trebuie să dețină bunuri imobiliare cu o valoare cumulată mai mare de 2,5 milioane de lei, veniturile din dividende trebuie să fie sub 300.000 de lei anual, iar cheltuiala estimată pentru energie nu poate depăși echivalentul costului a 450 m³ de gaze naturale la tariful ANRE din 1 octombrie.

„Criteriile sunt concepute pentru a direcționa sprijinul către cei cu adevărat vulnerabili”, a subliniat Plugaru.

Ministra a anunțat și calendarul achitării compensațiilor. „Transferurile pentru cei care au indicat un card bancar sunt efectuate începând de astăzi. Cei care au ales plata la poștă își vor putea ridica banii începând cu 15 decembrie”, a precizat ministra.

Pentru sezonul rece 2025–2026, compensațiile pornesc de la 500 de lei și pot ajunge până la 1.000 de lei pentru gaze, electricitate sau încălzire centralizată, respectiv 800 de lei pentru gospodăriile care folosesc combustibil solid. Dacă suma calculată este sub 250 de lei, ajutorul nu se acordă, iar între 250 și 500 de lei se aplică automat compensația minimă.

Procesarea cererilor continuă, iar gospodăriile sunt îndemnate să verifice periodic statutul în contul personal pe platforma compensatii.gov.md.

#facturi #compensatii #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina