Déjà-vu agricol! Fermierii din nou în stradă, după patru ani în care „nu s-a făcut nimic”

Deputatul Sergiu Stefanco, care este și fermier, afirmă că protestele agricultorilor din prezent reprezintă un „déjà-vu dureros”, identic cu situația de acum patru–cinci ani, iar responsabilitatea revine actualei guvernări.

„Noi trăim un déjà-vu. Eu sunt deja deputat, dar în suflet am rămas fermier. Gospodăria mea continuă să activeze, fără mine, și știu exact prin ce trec oamenii din agricultură”, a declarat Stefanco, în cadrul emisiunii de la Cinema 1.

Potrivit acestuia, declarațiile politicienilor de azi sunt identice cu cele făcute în trecut, când actualii lideri se aflau în opoziție sau la început de mandat. „Dacă ștergem data și anul, aceleași declarații despre fermieri le putem spune și acum. Nu s-a schimbat absolut nimic”, a subliniat deputatul.

Stefanco a acuzat neglijența guvernării după patru ani de control total al puterii. „Este responsabilitatea lor. În patru ani, cu mâna pe inimă vă spun: nu s-a făcut absolut nimic pentru a scoate fermierii din criza care nu a fost doar una a secetei”, a spus parlamentarul.

El a amintit de șocurile majore din 2022, când agricultorii au fost loviți simultan de mai multe scumpiri: motorina a ajuns la 32 de lei litrul, îngrășămintele s-au scumpit de la 4.000 la 20–30.000 de lei tona, iar piesele de schimb și toate inputurile agricole au explodat la preț. „Fermierii și-au asumat această povară ca producători”, a precizat Stefanco.

În același timp, deputatul susține că statul a fost principalul beneficiar al acestor scumpiri, prin taxele încasate. „TVA la vamă, taxa de ecologie – toate sunt colectate direct. Apoi, în martie–aprilie, guvernul vine și spune că sunt încasări record la vamă. Dar pe spatele cui? Cine a dus această povară? Fermierii și poporul Republicii Moldova”, a declarat el.

Stefanco a avertizat că guvernarea a încasat, dar a ignorat consecințele, iar mulți producători agricoli nu mai pot ieși din loviturile acumulate. „Au avut de câștigat din scumpiri și au uitat că cineva, la un moment dat, nu va mai rezista”, a concluzionat deputatul.

Deputatul Sergiu Stefanco a precizat că, împreună cu alți parlamentari fermieri, inclusiv din opoziție, încearcă să apere interesele agricultorilor, însă situația din teren demonstrează că agricultura rămâne într-o criză ignorată de autorități.

Fermierii au protestat miercurea trecută în fața Guvernului și au acuzat autoritățile că nu întreprind nimic pentru a soluționa problemele fermierilor afectați de secetă, dar și stingerea datoriilor la subvenții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stefanco #seceta #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.