Cine ia asfaltul și cine rămâne cu gropile! Harta distribuirii banilor din Fondul Rutier

Guvernul urmează să voteze în ședința de miercuri o nouă modificare a Programului de repartizare a mijloacelor Fondului rutier pentru anul 2025, document care arată o redistribuire a banilor publici, cu accent clar pe întreținere curentă și mai puțin pe reabilitare strategică a infrastructurii rutiere.

Potrivit proiectului, Fondul rutier ajunge la 2,598 miliarde lei, însă peste 2,08 miliarde lei (aproape 80%) sunt direcționați exclusiv pentru întreținerea drumurilor, în timp ce investițiile și dezvoltarea infrastructurii rămân secundare.

Cea mai mare parte a banilor se duc pe: plombări, colmatarea fisurilor, badijonări și lucrări cosmetice la asfalt, lucrări repetate la aceleași tronsoane „selective”, fără soluții durabile, întreținerea de vară și iarnă, care cumulativ depășește 659 milioane lei. În paralel, doar 434 milioane lei sunt prevăzute pentru reconstrucții, reabilitări și reparații capitale, adică exact lucrările care ar putea reduce cheltuielile de întreținere pe termen lung.

Documentul mai arată că 159 milioane lei sunt direcționați către gestionarea drumurilor publice, inclusiv cheltuieli administrative, litigii și funcționarea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, aflată în proces de reorganizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plombare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.