VIDEO Pavilion ecologic și inovativ, construit pe teritoriul grădiniței Nr. 100 din Chișinău

Grădinița Nr. 100 din Chișinău este locația selectată pentru intervenția pilot de „acupunctură albă”, în cadrul proiectului „Chișinău mai răcoros – Acțiune locală inovatoare împotriva insulelor de căldură urbană”.

Chișinăul a optat pentru construirea unui foișor de tip închis din lemn stratificat, cu acoperiș realizat din materiale cu rezistență sporită la raze UV, temperaturi extreme, vânt, ploaie și grindină. Pavilionul a fost construit din materiale ecologice și rezistente în timp, iar pe perimetru au fost instalate 21 de pulverizatoare pentru apă, care, pe timpul verii vor răcori copiii.

Proiectul vizează creșterea rezilienței urbane la schimbările climatice prin soluții bazate pe ecosistem, dezvoltând instrumente de analiză și strategii pentru reducerea efectelor insulelor de căldură urbane.

Acțiunea pilot a fost realizată în cadrul proiectului „Be Ready”, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Interreg Regiunea Dunării 2021–2027, și implementat de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare. Proiectul Be Ready este implementat în 10 orașe-pilot din 12 țări, în perioada anilor 2024-2026.

#gradinita de copii #proiect #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.