Grupul Electrica din România își extinde operațiunile regionale prin preluarea unei firme de furnizare din Chișinău

Grupul Electrica din România a decis să cumpere de la filiala sa Electrica Furnizare toate părțile sociale, deținute în proporție de 100%, în societatea Electrica Furnizare Grup SRL din Chișinău. Prețul tranzacției urmează să fie stabilit în baza unui raport de evaluare, iar operațiunea este susținută financiar inclusiv prin creditul sindicalizat de 3,1 miliarde de lei contractat de grup în primăvara acestui an, scrie profit.ro.

Compania din Chișinău are ca obiect principal de activitate producția și comercializarea energiei electrice, comercializarea combustibililor gazoși, precum și realizarea lucrărilor de instalații electrice.

Electrica SA este listată la Bursa de Valori București, iar statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare acționar, cu aproape 49,8% din capital.

Achiziția vine într-un context financiar solid pentru Grupul Electrica. În primele nouă luni ale anului 2025, compania a înregistrat un profit net de 839,8 milioane de lei, în creștere cu 178% față de perioada similară din 2024, în timp ce veniturile operaționale au urcat cu 20,9%, până la 8,918 miliarde de lei.

La finalul lunii septembrie 2025, Grupul Electrica avea în dezvoltare sau operare proiecte de producție din surse regenerabile cu o capacitate totală de 307,5 MW și proiecte de stocare a energiei de 169,5 MWh, alături de alte investiții planificate în baterii, de aproximativ 1 GWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#grupul electrica #Energie electrică #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.