CCI cere înăsprirea regulilor din comerțul interior: practicile neloiale continuă să afecteze producătorii locali

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) anunță că rămâne implicată activ în consultările cu autoritățile publice și cu companiile din domeniul agroalimentar privind aplicarea Legii nr. 231 privind comerțul interior. Analiza impactului articolului referitor la practicile comerciale neloiale, introdus în 2023, arată că, în pofida modificărilor legislative, persistă practici abuzive care afectează competitivitatea producătorilor locali.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru dedicate revizuirii cadrului legal în domeniu, organizată la inițiativa membrilor CCI a RM și desfășurată la Consiliul Concurenței. Reprezentanții Camerei au subliniat necesitatea urgentă de a ajusta legislația astfel încât să fie introduse mecanisme eficiente de combatere a abuzurilor în relațiile dintre furnizori și rețelele de comerț.

Potrivit CCI a RM, legislația în vigoare transpune doar parțial practicile Uniunii Europene și nu reușește să corecteze dezechilibrul de putere de negociere dintre furnizorii de produse agricole și alimentare și marile lanțuri comerciale. În acest context, noul cadru legal ar trebui să interzică explicit mai multe practici neloiale, printre care retrobonusurile impuse unilateral, întârzierile de până la șase luni în negocierea contractelor, cu aplicarea retroactivă a unor obligații financiare, precum și taxele suplimentare nejustificate aplicate la sfârșit de an.

CCI a RM salută promovarea unui nou proiect de lege privind combaterea practicilor comerciale neloiale, care să transpună integral Directiva (UE) 2019/633, cu adaptări la specificul pieței din Republica Moldova. Potrivit Camerei, noul act normativ trebuie să asigure un mecanism real de protecție a furnizorilor locali vulnerabili în raport cu rețelele de comerț.

În cadrul discuțiilor a fost menționată și experiența statelor membre ale Uniunii Europene. România, de exemplu, a introdus interdicția pentru anumite tipuri de rabaturi și a limitat reducerile comerciale, valoarea cumulată a acestora neputând depăși 20% – un mecanism considerat eficient în prevenirea abuzurilor și pe care CCI a RM îl consideră oportun pentru a fi preluat și în legislația națională.

CCI a RM și-a reiterat disponibilitatea de a găzdui consultări largi pe platforma Camerei, cu participarea asociațiilor de profil și a producătorilor direct afectați, pentru a accelera promovarea unei legislații armonizate cu cea a UE. Instituția pledează pentru un mediu comercial corect și previzibil și pentru restabilirea echilibrului pe lanțul agroalimentar, condiții esențiale pentru funcționarea pieței și dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.