CCI cere înăsprirea regulilor din comerțul interior: practicile neloiale continuă să afecteze producătorii locali

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) anunță că rămâne implicată activ în consultările cu autoritățile publice și cu companiile din domeniul agroalimentar privind aplicarea Legii nr. 231 privind comerțul interior. Analiza impactului articolului referitor la practicile comerciale neloiale, introdus în 2023, arată că, în pofida modificărilor legislative, persistă practici abuzive care afectează competitivitatea producătorilor locali.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru dedicate revizuirii cadrului legal în domeniu, organizată la inițiativa membrilor CCI a RM și desfășurată la Consiliul Concurenței. Reprezentanții Camerei au subliniat necesitatea urgentă de a ajusta legislația astfel încât să fie introduse mecanisme eficiente de combatere a abuzurilor în relațiile dintre furnizori și rețelele de comerț.

Potrivit CCI a RM, legislația în vigoare transpune doar parțial practicile Uniunii Europene și nu reușește să corecteze dezechilibrul de putere de negociere dintre furnizorii de produse agricole și alimentare și marile lanțuri comerciale. În acest context, noul cadru legal ar trebui să interzică explicit mai multe practici neloiale, printre care retrobonusurile impuse unilateral, întârzierile de până la șase luni în negocierea contractelor, cu aplicarea retroactivă a unor obligații financiare, precum și taxele suplimentare nejustificate aplicate la sfârșit de an.

CCI a RM salută promovarea unui nou proiect de lege privind combaterea practicilor comerciale neloiale, care să transpună integral Directiva (UE) 2019/633, cu adaptări la specificul pieței din Republica Moldova. Potrivit Camerei, noul act normativ trebuie să asigure un mecanism real de protecție a furnizorilor locali vulnerabili în raport cu rețelele de comerț.

În cadrul discuțiilor a fost menționată și experiența statelor membre ale Uniunii Europene. România, de exemplu, a introdus interdicția pentru anumite tipuri de rabaturi și a limitat reducerile comerciale, valoarea cumulată a acestora neputând depăși 20% – un mecanism considerat eficient în prevenirea abuzurilor și pe care CCI a RM îl consideră oportun pentru a fi preluat și în legislația națională.

CCI a RM și-a reiterat disponibilitatea de a găzdui consultări largi pe platforma Camerei, cu participarea asociațiilor de profil și a producătorilor direct afectați, pentru a accelera promovarea unei legislații armonizate cu cea a UE. Instituția pledează pentru un mediu comercial corect și previzibil și pentru restabilirea echilibrului pe lanțul agroalimentar, condiții esențiale pentru funcționarea pieței și dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.