Tot mai mulți studenți străini vin în Moldova. România domină topul

În anul de studii 2025/26, în Republica Moldova funcționează 16 instituții de învățământ superior, dintre care 11 sunt publice și 5 private. Majoritatea universităților publice sunt amplasate în municipiul Chișinău, iar câte o instituție activează în Bălți, Cahul și Comrat. Instituțiile private sunt concentrate preponderent în capitală, cu o unitate în orașul Taraclia, arată datele Biroului Național de Statistică.

La începutul anului de studii, în instituțiile de învățământ superior erau înscriși 62,9 mii de studenți, cu 4 mii sau 6,8% mai mult față de anul de studii 2024/25. Creșteri au fost înregistrate atât în universitățile publice, cu 7%, cât și în cele private, cu 5,5%. Din totalul studenților, 84,5% învață în instituții publice și 15,5% în instituții private.

Structura pe cicluri de studii arată că 46,7 mii de studenți sunt înscriși la ciclul I – licență, 10,6 mii la ciclul II – master, iar 5,6 mii la studii superioare integrate. Distribuția pe forme de învățământ indică faptul că 63,1% dintre studenți urmează programe cu frecvență, 35,9% – cu frecvență redusă, iar 1% – studii la distanță. Deși ponderea studiilor la distanță rămâne redusă, BNS constată o creștere a numărului de studenți la această formă, organizată în prezent în trei instituții publice, față de una în anul precedent.

Peste jumătate dintre studenții universităților publice își fac studiile în bază de contract, ponderea acestora fiind de 58,3%. Totuși, la forma cu frecvență predomină studenții cu finanțare bugetară, în timp ce la frecvență redusă și la distanță majoritatea studiază contra cost.

În anul de studii 2025/26 au fost înmatriculate 17,8 mii de persoane la ciclul I, cu 11,1% mai mult față de anul precedent, și 5,8 mii la ciclul II, în creștere cu 13%. Cei mai mulți studenți înmatriculați la licență provin din rândul absolvenților de liceu, urmați de cei cu studii profesional-tehnice postsecundare. În instituțiile publice, majoritatea înmatriculaților la ciclul I sunt în bază de contract, iar la ciclul II predomină cei cu finanțare bugetară.

La nivelul ciclului I, cele mai solicitate domenii rămân business, administrare și drept, urmate de inginerie, tehnologii și construcții, precum și educație. Domenii precum științele agricole, științele naturii, matematica și statistica atrag în continuare un număr redus de studenți. La ciclul II, businessul, administrarea și dreptul concentrează peste 40% din totalul înmatriculaților, urmate de domeniul educației.

În anul 2025, au absolvit studiile superioare 9 mii de persoane la ciclul I și 4,8 mii la ciclul II, inclusiv studii superioare integrate. Comparativ cu anul 2024, numărul absolvenților a crescut, însă la ciclul I din instituțiile private se remarcă o scădere.

În anul de studii 2025/26, personalul de conducere, științifico-didactic și didactic din instituțiile de învățământ superior a numărat 3,6 mii de persoane, în ușoară scădere față de anul precedent. Femeile reprezintă 58,5% din totalul personalului, iar peste jumătate dintre cadrele universitare dețin titlul științific de doctor în științe.

Totodată, BNS constată o creștere a numărului de studenți străini, care a ajuns la 6,4 mii de persoane, cu 11,6% mai mult față de anul de studii precedent. Cei mai mulți provin din România, urmați de studenți din India, Ucraina și Israel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#universitati #Moldova #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.