Țară săracă, risipă bogată. Moldova aruncă mâncare de un milion de oameni

19 Dec. 2025, 16:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Dec. 2025, 16:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.