Marja comercială la carburanți, în creștere din 2026: petroliștii vor câștiga mai mult din fiecare litru

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședința din 23 decembrie, mărimea marjei comerciale specifice pentru comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard, aplicabilă în primul semestru al anului 2026.

Potrivit deciziei, pentru perioada ianuarie–iunie 2026, marja comercială specifică, care include și contribuția în domeniul eficienței energetice, va constitui 3,62 lei pe litru pentru benzină și 3,64 lei pe litru pentru motorină.

Prin comparație, în semestrul doi al anului 2025, ANRE a aprobat o marjă comercială de 3,53 lei pe litru pentru benzină și 3,54 lei pe litru pentru motorină. Astfel, noile valori stabilite pentru semestrul I 2026 înseamnă că petroliștii vor câștiga cu 9 bani mai mult din fiecare litru de benzină și cu 10 bani mai mult din fiecare litru de motorină, comparativ cu semestrul doi al anului 2025.

Totodată, ANRE reamintește că, începând cu 1 ianuarie 2026, în prețurile de comercializare a carburanților se va aplica nivelul accizelor stabilit pentru anul 2026, conform legislației fiscale în vigoare. Autoritatea de reglementare anunță că va continua să monitorizeze evoluțiile de pe piața produselor petroliere și respectarea mecanismului de formare a prețurilor, în interesul consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#marja comerciala #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.