Ce este Request to Pay (RTP) și cum transformă relația dintre clienți și afaceri

Trăim într-o eră în care viteza și simplitatea definesc succesul unei afaceri. Clienții nu mai vor procese complicate, iar antreprenorii au nevoie de încasări rapide, sigure și transparente.

Aici intervine Request to Pay (RTP) – o funcționalitate inovatoare a sistemului MIA – Plăți Instant, care duce digitalizarea plăților la următorul nivel.

Ce este Request to Pay (RTP)

Request to Pay, sau „cerere de plată”, este o solicitare digitală trimisă direct în aplicația bancară a clientului. În loc să trimiți IBAN-uri, mesaje sau confirmări, pur și simplu creezi o cerere de plată prin MIA. Clientul o primește în aplicația sa bancară, o verifică și o aprobă cu un singur click. Banii ajung instant în contul tău, 24/7 – fără comisioane ascunse, fără așteptări.

Pe scurt: Tu trimiți cererea de plată, clientul confirmă, banii ajung imediat în cont.

De ce este important RTP pentru afaceri

Funcționalitatea Request to Pay este mai mult decât o soluție tehnică – este o nouă modalitate de comunicare între client și comerciant. RTP oferă afacerilor control, viteză și încredere, iar clienților confort și siguranță.

Pentru afaceri:

Simplifică procesul de încasare – totul digital, direct din aplicația bancară.
Crește rata de plată – clienții pot achita imediat, fără date suplimentare.
Reduce erorile și timpul pierdut cu confirmări manuale.

Pentru clienți:

Primește cererea direct în aplicație – fără IBAN-uri sau linkuri externe.
Confirmă instant, în siguranță.
Se bucură de o experiență simplă, familiară și rapidă.

Cum funcționează în practică

RTP este ideal pentru o gamă largă de activități:

Social commerce – trimiți cererea de plată clientului care comandă prin chat sau telefon;
Servicii și persoanele care desfășoară activitate economică independentă – emite cereri de plată pentru servicii prestate, fără facturi complicate;
Afaceri cu plăți recurente (săli de sport, instituții care oferă cursuri): simplifică abonamentele sau taxele lunare;
Companii care gestionează încasările de la clienți, pacienți sau parteneri, fără cash și fără întâ

Mai multe informații pe mia.bnm.md

#MIA Plăți Instant #clienti #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.