Transportul public, capturat? APOTA vorbește despre protejați și rute distruse

23 Dec. 2025, 16:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Dec. 2025, 16:03 // Actual //  Ursu Victor

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Sept. 2026, 15:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 15:14 // Actual //  Ursu Victor

În Republica Moldova erau vacante, la sfârșitul trimestrului II 2026, circa 31,9 mii de locuri de muncă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Numărul acestora s-a redus cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,3% comparativ cu trimestrul I 2026.

Rata locurilor de muncă vacante, calculată ca raport între posturile libere și numărul total de locuri de muncă, a constituit 4,5%, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul II 2025.

O parte a posturilor neocupate se regăsește în sectorul public. Din totalul de 31,9 mii de locuri vacante, 13,3 mii, sau 41,6%, erau în sectorul bugetar.

Cele mai multe posturi libere au fost raportate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurările sociale obligatorii, unde erau vacante circa 7,9 mii de locuri de muncă. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 4,7 mii de posturi, iar în învățământ – 4,3 mii.

Administrația publică se detașează și în ceea ce privește ponderea locurilor neocupate. Rata posturilor vacante în acest sector a ajuns la 13,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă era liber.

Rate ridicate ale locurilor vacante au mai fost înregistrate în transport și depozitare – 6,5%, precum și în sănătate și asistență socială și în activitățile de artă, recreere și agrement – câte 6,2%.

La polul opus, cele mai mici rate ale locurilor vacante au fost consemnate în comerț și reparații auto – 2%, alte activități de servicii – 2,1%, precum și în informații și comunicații – 2,4%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, cea mai mare creștere a numărului de posturi libere a fost înregistrată în învățământ, cu aproximativ 500 de locuri. În construcții, numărul posturilor vacante a crescut cu circa 400, iar în comerț și reparații auto – cu aproximativ 300.

Cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul locurilor vacante s-a redus cu aproximativ 1,2 mii. În administrația publică și apărare, precum și în industria prelucrătoare, diminuarea a fost de circa 200 de posturi în fiecare domeniu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!