Moldova, mai ieftină decât toată Europa: doi vloggeri români au comparat prețurile coșului minim din 12 țări

Republica Moldova se situează pe primul loc în topul celor mai mici prețuri la produsele de bază, potrivit unui experiment realizat de doi vloggeri români cunoscuți sub numele 2Hoinari, care au comparat costul unui coș minim de cumpărături în mai multe țări europene.

Cei doi au vizitat supermarketuri din 12 state și au cumpărat de fiecare dată același set de produse, format din alimente de bază: carne de pui, ouă, pâine, ulei, zahăr și legume, dar și produse nealimentare, precum detergentul de rufe. Concluzia experimentului arată că la Chișinău coșul minim a costat 153 de lei românești, adică aproximativ 590 de lei moldovenești, cel mai mic preț din întregul clasament.

Prin comparație, în România, același coș de cumpărături a ajuns la 311 lei românești, echivalentul a circa 1 210 lei moldovenești, un nivel mai ridicat decât în mai multe țări vest-europene. Surprinzător pentru mulți, în Spania, într-un supermarket din Barcelona, cei doi au plătit 252 de lei românești, aproximativ 980 de lei moldovenești, iar în Suedia, la Stockholm, coșul a costat 261 de lei românești, adică în jur de 1.020 de lei moldovenești, deși salariile sunt considerabil mai mari decât în România.

Rezultate mai bune decât în România au fost înregistrate și în Grecia, unde coșul minim a costat 277 de lei românești, echivalentul a circa 1.080 de lei moldovenești, dar și în Turcia, unde prețul a fost similar, în pofida inflației ridicate cu care se confruntă această țară.

În schimb, există state unde produsele de bază sunt mai scumpe decât în România. În Bulgaria, la Ruse, coșul minim a ajuns la 320 de lei românești(1.250 de lei moldovenești). Prețuri mai ridicate au fost înregistrate și în Franța, unde coșul a costat 340 de lei românești, echivalentul a circa 1.330 de lei moldovenești, în Belgia – 408 lei românești, adică aproximativ 1.590 de lei moldovenești, în Malta – 424 de lei românești, circa 1.650 de lei moldovenești, iar cel mai scump coș a fost în Regatul Unit, la Londra, unde a ajuns la 428 de lei românești, aproximativ 1.670 de lei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cos minim de cumparaturi #preturi #experiment #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.