Moldova, mai ieftină decât toată Europa: doi vloggeri români au comparat prețurile coșului minim din 12 țări

Republica Moldova se situează pe primul loc în topul celor mai mici prețuri la produsele de bază, potrivit unui experiment realizat de doi vloggeri români cunoscuți sub numele 2Hoinari, care au comparat costul unui coș minim de cumpărături în mai multe țări europene.

Cei doi au vizitat supermarketuri din 12 state și au cumpărat de fiecare dată același set de produse, format din alimente de bază: carne de pui, ouă, pâine, ulei, zahăr și legume, dar și produse nealimentare, precum detergentul de rufe. Concluzia experimentului arată că la Chișinău coșul minim a costat 153 de lei românești, adică aproximativ 590 de lei moldovenești, cel mai mic preț din întregul clasament.

Prin comparație, în România, același coș de cumpărături a ajuns la 311 lei românești, echivalentul a circa 1 210 lei moldovenești, un nivel mai ridicat decât în mai multe țări vest-europene. Surprinzător pentru mulți, în Spania, într-un supermarket din Barcelona, cei doi au plătit 252 de lei românești, aproximativ 980 de lei moldovenești, iar în Suedia, la Stockholm, coșul a costat 261 de lei românești, adică în jur de 1.020 de lei moldovenești, deși salariile sunt considerabil mai mari decât în România.

Rezultate mai bune decât în România au fost înregistrate și în Grecia, unde coșul minim a costat 277 de lei românești, echivalentul a circa 1.080 de lei moldovenești, dar și în Turcia, unde prețul a fost similar, în pofida inflației ridicate cu care se confruntă această țară.

În schimb, există state unde produsele de bază sunt mai scumpe decât în România. În Bulgaria, la Ruse, coșul minim a ajuns la 320 de lei românești(1.250 de lei moldovenești). Prețuri mai ridicate au fost înregistrate și în Franța, unde coșul a costat 340 de lei românești, echivalentul a circa 1.330 de lei moldovenești, în Belgia – 408 lei românești, adică aproximativ 1.590 de lei moldovenești, în Malta – 424 de lei românești, circa 1.650 de lei moldovenești, iar cel mai scump coș a fost în Regatul Unit, la Londra, unde a ajuns la 428 de lei românești, aproximativ 1.670 de lei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cos minim de cumparaturi #preturi #experiment #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.