Dezvoltarea locală, pusă pe hârtie: 293 de localități intră în programul național de planificare urbană

293 de localități vor beneficia de elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale, după ce Guvernul a inclus aceste proiecte în Documentul unic de program pentru anii 2025–2027.

Autoritățile susțin că noile planuri urbanistice vor crea premise pentru o dezvoltare mai echilibrată a localităților, o organizare mai clară a infrastructurii sociale și o mai bună accesibilitate a serviciilor publice pentru populație. În același timp, existența unui plan urbanistic general este o condiție obligatorie pentru ca autoritățile locale să poată accesa fonduri de la bugetul de stat destinate altor investiții de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, iluminatul public, drumurile locale, clădirile publice sau amenajarea parcurilor și zonelor sportive.

Valoarea totală a celor 293 de proiecte depășește 210 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 208 milioane de lei vor fi alocate din Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, iar peste 2,3 milioane de lei reprezintă contribuția autorităților administrației publice locale.

Proiectele sunt finanțate în cadrul Programului național „Satul European”, ediția a II-a, și susțin implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2022–2028. Selecția acestora a fost realizată în urma concursurilor organizate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

„Prin sprijinirea autorităților publice locale pentru elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale se va asigura o organizare spațială coerentă a localităților, iar sectorul public va putea interveni mai eficient pentru reducerea disparităților teritoriale. Acest lucru va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la consolidarea coeziunii teritoriale”, menționează ministerul.

Finanțarea proiectelor urmează să fie realizată în anul 2026, în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetului de stat și din alte surse neinterzise de legislație. Datele oficiale arată că, în prezent, majoritatea localităților din țară nu dispun de planuri urbanistice generale, fapt care a dus, în multe cazuri, la o dezvoltare neuniformă sau haotică.

Odată cu aprobarea celor 293 de proiecte ce vizează planurile urbanistice generale, numărul total al proiectelor de dezvoltare locală incluse în Documentul unic de program va ajunge la 1 771, pentru perioada 2025–2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#urbanism #Satul European #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.