Moldova devine al doilea mare furnizor de rapiță al Uniunii Europene

14 Ian. 2026, 09:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 09:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat un sezon fără precedent pe piața rapiței, devenind al doilea cel mai mare furnizor al Uniunii Europene, după Ucraina, arată analiza economistului Iurie Rija. Performanța a permis Moldovei să devanseze jucători agricoli tradiționali precum Australia, Serbia sau Canada, consolidându-și poziția pe piața europeană a oleaginoaselor.

În perioada iulie–decembrie 2025, din Moldova au fost exportate 290.445 tone de rapiță, un volum de peste trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2024 și cu 11% peste recordul anterior din 2023, când livrările au atins 260.761 tone. Creșterea spectaculoasă a fost susținută și de prețuri mai bune: rapița moldovenească s-a vândut, în medie, cu 9,04 lei/kg, nivel ușor peste cel din 2024 și cu peste 20% mai mare decât în 2023, când prețul mediu era de 7,49 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, această evoluție a fost determinată de cererea ridicată din Uniunea Europeană, presiunile de pe piața uleiurilor vegetale și interesul tot mai mare pentru materie primă destinată biocombustibililor.

Combinația dintre volume record și prețuri mai bune a generat un adevărat salt financiar. În perioada iulie–decembrie 2025, încasările din exportul de rapiță au ajuns la 2 miliarde 624 milioane lei, de 3,24 ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Din punct de vedere valoric, acesta este unul dintre cele mai bune sezoane din istoria agriculturii moldovenești.

În decembrie 2025, exporturile s-au temperat vizibil, ajungând la 3.822 tone, de aproape două ori mai puțin decât în noiembrie, semn că stocurile au fost practic epuizate, iar sezonul comercial se apropie de final.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată. Primele trei companii au realizat peste jumătate din exporturile naționale: RUSAGRO-PRIM SRL – 81.177 tone (28%), VADALEX GRAINS SRL – 36.031 tone (12%) și OROM-IMEXPO SRL – 33.595 tone (12%). Împreună, acestea au exportat peste 150.000 de tone de rapiță.

Din punct de vedere geografic, 95% din rapița moldovenească a mers spre Uniunea Europeană. România a fost principalul cumpărător, cu 185.559 tone la un preț mediu de 8,97 lei/kg, urmată de Bulgaria – 59.507 tone la 9,35 lei/kg și Grecia – 19.205 tone la 9,05 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Cehia, Olanda și Germania, unde prețurile au fost mai mari, iar livrări punctuale au fost făcute și către Nepal, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie.

În total, în sezonul 2025–2026, Moldova a exportat circa 330.000 de tone de rapiță, dintre care 88% ca materie primă și 12% sub formă de produse procesate, respectiv 38.500 tone de rapiță transformate în 16.180 tone de ulei de rapiță. Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, procesarea internă a rapiței a fost relansată, un pas important spre creșterea valorii adăugate și reducerea dependenței de exportul de materie brută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Oct. 2026, 10:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 10:53 // Actual //  Ursu Victor

O vulnerabilitate informatică, prezentă de aproximativ 16 ani într-o componentă software utilizată la pornirea serverelor și a infrastructurilor centrelor de date, a fost dezvăluită public înainte de termenul planificat. Breșa, evaluată cu un scor de severitate de 9,5 din 10, ar putea permite atacatorilor să execute cod malițios înainte de încărcarea sistemului de operare și activarea unor mecanisme importante de securitate, precum Secure Boot, scrie arstehnica.com.

Potrivit investigații Ars Technica, vulnerabilitatea, identificată drept CVE-2026-97631, afectează o componentă a proiectului open-source TianoCore EDK II, folosit de producători de echipamente și furnizori de servicii cloud pentru dezvoltarea firmware-ului UEFI.

Acest software este responsabil de etapele inițiale ale pornirii calculatoarelor și serverelor, înainte ca sistemele de operare Windows, Linux sau alte platforme să preia controlul.

Problema este deosebit de sensibilă deoarece EDK II reprezintă una dintre cele mai răspândite baze software pentru firmware-ul UEFI, fiind utilizată de furnizori importanți precum AMI, Insyde și Phoenix. Și proiectul Microsoft Mu a folosit componenta vulnerabilă.

Breșa a fost descoperită de cercetătorii Alex Matrosov, de la Anthropic, și Dan Holmes-Mitra, de la Google. Aceștia intenționau să păstreze informația confidențială până în ianuarie 2027, pentru a oferi producătorilor suficient timp să pregătească actualizările de securitate.

Planul a fost însă compromis după ce producătorul AMI a publicat pe platforma GitHub o modificare de cod care descria vulnerabilitatea și includea soluția de remediere. Ulterior, echipa TianoCore a publicat propriul avertisment de securitate.

Publicarea prematură a detaliilor tehnice ridică riscul ca atacatori experimentați să analizeze codul disponibil și să dezvolte instrumente de exploatare înainte ca actualizările să ajungă la toate echipamentele vulnerabile.

Vulnerabilitatea este localizată într-o componentă care permite pornirea calculatoarelor și serverelor prin rețea, folosind tehnologia PXE. Aceasta conține o eroare de gestionare a memoriei, care poate fi declanșată prin transmiterea unor mesaje ICMP special construite.

În anumite condiții, atacatorii pot determina suprascrierea unor zone de memorie și executarea de cod la un nivel de privilegii extrem de ridicat, înainte ca sistemul de operare să fie încărcat.

O asemenea compromitere ar putea permite instalarea altor componente malițioase, inclusiv unele capabile să persiste la repornirea sistemului, chiar dacă exploatarea inițială nu este persistentă.

HD Moore, cercetător-șef la compania de securitate Dragos și creatorul platformei Metasploit, avertizează că exploatarea vulnerabilității ar putea permite unui atacator care are acces la rețeaua unei organizații să intervină într-o etapă a pornirii în care sistemul poate accesa inclusiv componente sensibile, precum modulul TPM.

Această situație ar putea crea oportunități pentru compromiterea unor mecanisme de protecție, inclusiv a criptării datelor, în anumite scenarii de atac.

Potrivit specialiștilor, vulnerabilitatea nu afectează în mod direct utilizatorii obișnuiți care își pornesc calculatoarele de pe hard disk sau SSD. Riscul este concentrat asupra organizațiilor care folosesc pornirea prin rețea, inclusiv centre de date, companii și infrastructuri informatice de mari dimensiuni.

Exploatarea breșei necesită condiții specifice. Atacatorul trebuie să poată transmite mesaje către dispozitivul vizat în timpul pornirii prin rețea, iar pentru executarea cu succes a codului malițios are nevoie de informații despre configurația firmware-ului țintă. Prin urmare, descoperirea nu înseamnă că toate serverele din lume pot fi compromise automat.

Compania Intel a transmis că nu are cunoștință despre produse comerciale aflate în perioada de suport care să fie afectate direct de vulnerabilitate. Arm a precizat, la rândul său, că problema nu se aplică direct portofoliului său de produse. Totuși, integrarea componentelor EDK II de către alți producători poate crea situații diferite, care necesită verificări individuale.

Avertismentul oficial publicat de TianoCore pe 22 octombrie confirmă severitatea critică a vulnerabilității și existența unei soluții de remediere la nivelul codului. Distribuirea actualizărilor către echipamentele utilizate efectiv poate necesita însă intervenția producătorilor de firmware și hardware.