Orzul Moldovei, mai scump decât grâul. Anomalia care arată dezastrul din agricultură

Exporturile de orz ale Republicii Moldova au înregistrat una dintre cele mai bune performanțe din ultimii ani în prima jumătate a sezonului 2025–2026, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 124.184 tone de orz, cu 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului precedent, confirmând o redresare clară a acestui segment al pieței cerealelor.

Spre deosebire de grâu, orzul a beneficiat de o evoluție favorabilă a prețurilor. Prețul mediu de export a ajuns la 3,59 lei/kg, cu 14% mai mult decât în 2024 (3,15 lei/kg) și cu 19% peste nivelul din 2023, când orzul se vindea în medie cu doar 3,01 lei/kg. Mai mult, în sezonul curent orzul a depășit chiar și grâul ca preț, o situație rară pe piața cerealelor, unde grâul alimentar este de regulă produsul premium.

Creșterea prețurilor s-a reflectat direct în venituri. În iulie–decembrie 2025, exporturile de orz au generat 445,2 milioane lei, cu aproape 29% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când încasările au fost de 345 milioane lei. Chiar și față de 2023, când volumele exportate au fost mai mari, dar la prețuri mult mai mici, rezultatul financiar din acest sezon este cu 11% mai ridicat, confirmând că 2025–2026 este unul dintre cele mai bune sezoane pentru orz din ultimii ani din punct de vedere valoric.

În luna decembrie 2025, exporturile de orz au fost practic epuizate: au fost livrate doar 376 de tone, echivalentul a aproximativ 15 camioane, iar fluxul comercial s-a încheiat încă din 11 decembrie, semn al golirii rapide a stocurilor. În această lună, o singură companie – AGRO-NOVA PRIM SRL – a mai realizat exporturi, ceea ce confirmă lipsa de marfă disponibilă pe piață.

Piața exporturilor de orz rămâne însă extrem de concentrată. Primele trei companii au realizat 80% din volumul total exportat: RUSAGRO-PRIM SRL – 42.040 tone (34%), OROM-IMEXPO SRL – 36.104 tone (29%) și AGRO-NOVA PRIM SRL – 21.801 tone (18%). Împreună, aceste firme domină aproape complet fluxul de export al orzului moldovenesc.

Pe harta destinațiilor externe, Cipru a fost liderul absolut, cu 53.896 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg. Totuși, potrivit lui Iurie Rija, Cipru a funcționat în principal ca hub logistic, de unde orzul moldovenesc a fost redirecționat către alte piețe din Mediterana și Orientul Mijlociu. Libanul a plătit un preț mai mare, de 3,92 lei/kg, iar livrările către Italia, Grecia și Emiratele Arabe Unite confirmă reorientarea exporturilor moldovenești către piețe alternative, mai flexibile și mai profitabile. În acest sezon, România a jucat doar un rol secundar în comerțul cu orz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația din zona euro a accelerat în octombrie 2026 până la 4%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii puternice a energiei, alimentată de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran. Creșterea prețurilor este de două ori mai mare decât ținta Băncii Centrale Europene (BCE), iar economiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în lunile următoare, odată cu apropierea sezonului rece. În aceste condiții, piețele financiare anticipează o nouă majorare a dobânzilor în luna decembrie, transmite Reuters.

Potrivit datelor preliminare publicate miercuri, 4 noiembrie, de Eurostat, rata anuală a inflației în cele 21 de state care utilizează moneda euro a urcat de la 3,8% în septembrie la 4% în octombrie. Principalul factor care a alimentat scumpirile a fost energia, ale cărei prețuri au crescut cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu 18,9% în septembrie.

În același timp, inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a menținut la 2,5%, în conformitate cu estimările analiștilor. Această evoluție sugerează că, deocamdată, șocul energetic nu s-a transmis integral asupra celorlalte categorii de bunuri și servicii.

Totuși, presiunile asupra prețurilor sunt tot mai vizibile. Inflația în sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor de consum, a accelerat de la 3,2% la 3,3%, în timp ce prețurile produselor industriale neenergetice au crescut cu 1,2%, față de 1,1% în luna precedentă.

Alimentele continuă, de asemenea, să se scumpească. Prețurile produselor alimentare neprocesate au înregistrat o creștere anuală de 4,6%, contribuind la presiunea asupra bugetelor gospodăriilor europene.

Majorarea inflației este pusă în principal pe seama prețurilor ridicate ale petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Zona euro importă cea mai mare parte a resurselor sale energetice, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Economiștii avertizează că motorina și gazele naturale scumpe se reflectă treptat în costurile transportului, producției și serviciilor. Chiar dacă aceste efecte indirecte nu sunt încă pe deplin vizibile în statisticile oficiale, ele ar putea deveni mai pronunțate în următoarele luni.

Un risc suplimentar îl reprezintă nivelul redus al rezervelor de gaze naturale din Europa, care ar putea provoca noi creșteri ale costurilor pentru încălzire în timpul iernii. Analiștii consideră că efectele vor fi resimțite inclusiv în ianuarie, perioadă în care numeroase companii își revizuiesc tradițional prețurile.

Banca Centrală Europeană a majorat deja de două ori dobânzile în 2026, încercând să împiedice consolidarea așteptărilor inflaționiste. La ședința din 29 octombrie, instituția a decis să mențină nemodificată rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 2,5%, însă a avertizat că persistența șocului energetic ar putea determina o inflație mai ridicată și o încetinire a creșterii economice.