Orzul Moldovei, mai scump decât grâul. Anomalia care arată dezastrul din agricultură

14 Ian. 2026, 09:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Ian. 2026, 09:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de orz ale Republicii Moldova au înregistrat una dintre cele mai bune performanțe din ultimii ani în prima jumătate a sezonului 2025–2026, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 124.184 tone de orz, cu 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului precedent, confirmând o redresare clară a acestui segment al pieței cerealelor.

Spre deosebire de grâu, orzul a beneficiat de o evoluție favorabilă a prețurilor. Prețul mediu de export a ajuns la 3,59 lei/kg, cu 14% mai mult decât în 2024 (3,15 lei/kg) și cu 19% peste nivelul din 2023, când orzul se vindea în medie cu doar 3,01 lei/kg. Mai mult, în sezonul curent orzul a depășit chiar și grâul ca preț, o situație rară pe piața cerealelor, unde grâul alimentar este de regulă produsul premium.

Creșterea prețurilor s-a reflectat direct în venituri. În iulie–decembrie 2025, exporturile de orz au generat 445,2 milioane lei, cu aproape 29% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când încasările au fost de 345 milioane lei. Chiar și față de 2023, când volumele exportate au fost mai mari, dar la prețuri mult mai mici, rezultatul financiar din acest sezon este cu 11% mai ridicat, confirmând că 2025–2026 este unul dintre cele mai bune sezoane pentru orz din ultimii ani din punct de vedere valoric.

În luna decembrie 2025, exporturile de orz au fost practic epuizate: au fost livrate doar 376 de tone, echivalentul a aproximativ 15 camioane, iar fluxul comercial s-a încheiat încă din 11 decembrie, semn al golirii rapide a stocurilor. În această lună, o singură companie – AGRO-NOVA PRIM SRL – a mai realizat exporturi, ceea ce confirmă lipsa de marfă disponibilă pe piață.

Piața exporturilor de orz rămâne însă extrem de concentrată. Primele trei companii au realizat 80% din volumul total exportat: RUSAGRO-PRIM SRL – 42.040 tone (34%), OROM-IMEXPO SRL – 36.104 tone (29%) și AGRO-NOVA PRIM SRL – 21.801 tone (18%). Împreună, aceste firme domină aproape complet fluxul de export al orzului moldovenesc.

Pe harta destinațiilor externe, Cipru a fost liderul absolut, cu 53.896 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg. Totuși, potrivit lui Iurie Rija, Cipru a funcționat în principal ca hub logistic, de unde orzul moldovenesc a fost redirecționat către alte piețe din Mediterana și Orientul Mijlociu. Libanul a plătit un preț mai mare, de 3,92 lei/kg, iar livrările către Italia, Grecia și Emiratele Arabe Unite confirmă reorientarea exporturilor moldovenești către piețe alternative, mai flexibile și mai profitabile. În acest sezon, România a jucat doar un rol secundar în comerțul cu orz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.