Orzul Moldovei, mai scump decât grâul. Anomalia care arată dezastrul din agricultură

Exporturile de orz ale Republicii Moldova au înregistrat una dintre cele mai bune performanțe din ultimii ani în prima jumătate a sezonului 2025–2026, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 124.184 tone de orz, cu 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului precedent, confirmând o redresare clară a acestui segment al pieței cerealelor.

Spre deosebire de grâu, orzul a beneficiat de o evoluție favorabilă a prețurilor. Prețul mediu de export a ajuns la 3,59 lei/kg, cu 14% mai mult decât în 2024 (3,15 lei/kg) și cu 19% peste nivelul din 2023, când orzul se vindea în medie cu doar 3,01 lei/kg. Mai mult, în sezonul curent orzul a depășit chiar și grâul ca preț, o situație rară pe piața cerealelor, unde grâul alimentar este de regulă produsul premium.

Creșterea prețurilor s-a reflectat direct în venituri. În iulie–decembrie 2025, exporturile de orz au generat 445,2 milioane lei, cu aproape 29% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când încasările au fost de 345 milioane lei. Chiar și față de 2023, când volumele exportate au fost mai mari, dar la prețuri mult mai mici, rezultatul financiar din acest sezon este cu 11% mai ridicat, confirmând că 2025–2026 este unul dintre cele mai bune sezoane pentru orz din ultimii ani din punct de vedere valoric.

În luna decembrie 2025, exporturile de orz au fost practic epuizate: au fost livrate doar 376 de tone, echivalentul a aproximativ 15 camioane, iar fluxul comercial s-a încheiat încă din 11 decembrie, semn al golirii rapide a stocurilor. În această lună, o singură companie – AGRO-NOVA PRIM SRL – a mai realizat exporturi, ceea ce confirmă lipsa de marfă disponibilă pe piață.

Piața exporturilor de orz rămâne însă extrem de concentrată. Primele trei companii au realizat 80% din volumul total exportat: RUSAGRO-PRIM SRL – 42.040 tone (34%), OROM-IMEXPO SRL – 36.104 tone (29%) și AGRO-NOVA PRIM SRL – 21.801 tone (18%). Împreună, aceste firme domină aproape complet fluxul de export al orzului moldovenesc.

Pe harta destinațiilor externe, Cipru a fost liderul absolut, cu 53.896 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg. Totuși, potrivit lui Iurie Rija, Cipru a funcționat în principal ca hub logistic, de unde orzul moldovenesc a fost redirecționat către alte piețe din Mediterana și Orientul Mijlociu. Libanul a plătit un preț mai mare, de 3,92 lei/kg, iar livrările către Italia, Grecia și Emiratele Arabe Unite confirmă reorientarea exporturilor moldovenești către piețe alternative, mai flexibile și mai profitabile. În acest sezon, România a jucat doar un rol secundar în comerțul cu orz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.