Fără dublă impunere cu UE: dividendele, dobânzile și royalty vor fi scutite de impozit

Republica Moldova va elimina dubla impunere în relația fiscală cu Uniunea Europeană pentru dividendele, dobânzile și royalty achitate între societăți asociate, potrivit unui proiect de lege de modificare a Codului fiscal, elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Documentul prevede că dividendele distribuite către societăți din statele membre ale UE nu vor mai fi impozitate la sursă, dacă societatea beneficiară deține cel puțin 10% din capitalul entității plătitoare pentru o perioadă neîntreruptă de minimum 24 de luni. În același timp, dobânzile și royalty vor fi scutite de impozit doar în cazul plăților efectuate între societăți asociate, respectiv atunci când una dintre entități deține direct sau indirect minimum 25% din capitalul sau drepturile de vot ale celeilalte, tot pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni.

Proiectul stabilește expres că scutirile nu se vor aplica în cazul aranjamentelor artificiale. Potrivit documentului, acestea sunt excluse atunci când „motivul principal sau unul dintre motivele principale este obținerea unui avantaj fiscal care anulează obiectul sau scopul scutirii” sau când tranzacțiile „nu sunt autentice, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante”.

Totodată, legea introduce regimul societăților străine controlate, prin care o companie din afara Republicii Moldova este considerată controlată dacă o persoană juridică rezidentă deține peste 50% din capital, drepturi de vot sau din profiturile acesteia, iar impozitul plătit în statul de rezidență este mai mic decât cel care ar fi fost datorat în Republica Moldova. În asemenea situații, veniturile nedistribuite ale societății străine controlate vor fi incluse în baza impozabilă din Republica Moldova.

Proiectul prevede și sancțiuni explicite pentru nerespectarea noilor obligații de raportare. Astfel, prezentarea tardivă a informațiilor privind societățile străine controlate va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 10 000 și 30 000 de lei, prezentarea unor informații neautentice va fi amendată cu 50 000–70 000 de lei, iar neprezentarea informației va atrage sancțiuni de până la 100 000 de lei.

Conform documentului, modificările vor intra în vigoare la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar prevederile ce țin de controlul fiscal, raportare și sancțiuni vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#royalty #dubla impunere #dobânzi #dividende #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.