Prăbușire pe piața imobiliară din Chișinău! Vânzările de apartamente au scăzut cu 80%

În trimestrul patru al anului 2025, în Chișinău au fost vândute doar 999 de apartamente, față de 4.647 în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor furnizate de Agenția Servicii Publice Cadastru. Practic, volumul tranzacțiilor s-a redus cu aproximativ 78,5%, ceea ce înseamnă că aproape patru din cinci cumpărători au dispărut de pe piață într-un singur an.

Declinul sever al cererii vine în contextul unei creșteri accelerate a prețurilor. La finalul anului 2025, prețul mediu al apartamentelor din capitală a ajuns la 1.720 de euro pe metru pătrat, cel mai ridicat nivel din istoria pieței imobiliare. Indicatorul include atât locuințele din blocuri noi, cât și fondul locativ secundar, inclusiv apartamentele din blocuri de tip sovietic, indiferent de starea acestora – cu reparație sau în variantă „albă”.

În doar doi ani, potrivit datele Acces Imobil, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a crescut de la 1.070 de euro pe metru pătrat în 2023 la 1.720 de euro la sfârșitul lui 2025. Aceasta reprezintă o majorare de 60,7%, echivalentul unei scumpiri de aproximativ 650 de euro pentru fiecare metru pătrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #achizitii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.