Forumul bogaților începe astăzi la Davos. Lumea arde, elitele discută

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #bogati #forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul nu va putea menține în această iarnă sistemul de compensații la resursele energetice la amploarea celui aplicat anul trecut, când aproape 80% dintre gospodăriile eligibile au beneficiat de sprijin. Premierul Vasile Tofan a declarat, în cadrul emisiunii oe față de la Moldova 1, că păstrarea unui nivel similar de protecție ar necesita aproximativ 3,8 miliarde de lei, bani pe care bugetul nu îi are în prezent.

Șeful Executivului susține că principala provocare va fi identificarea categoriilor care au cea mai mare nevoie de ajutor, astfel încât resursele disponibile să fie concentrate asupra gospodăriilor vulnerabile.

„Dacă o să încercăm, de exemplu, să dăm compensații la fel ca anul trecut […] o să ne coste aproximativ 3,8 miliarde de lei. Dacă compensăm absolut toate costurile, ca oamenii să nu simtă nimic. Evident că noi banii ăștia nu-i avem”, a declarat Tofan.

Premierul a explicat că orice sumă suplimentară direcționată către compensații trebuie identificată în buget, ceea ce poate însemna mai puține resurse pentru alte domenii.

„Fiecare leu pe care îl dăm, noi oricum trebuie să-l luăm de undeva. Sau de la învățători, sau de la agricultori, sau de la drumuri. De undeva trebuie să-l luăm”, a spus premierul.

Potrivit lui Tofan, Guvernul lucrează la o nouă formulă de acordare a compensațiilor, care ar urma să fie prezentată în curând. Intenția autorităților este ca gospodăriile considerate cele mai vulnerabile să fie protejate aproape integral de efectul scumpirii resurselor energetice.

„Pentru oamenii cei mai vulnerabili trebuie să venim cu un mecanism care le-ar acoperi practic toate costurile la scumpiri”, a afirmat premierul.

Numărul exact al beneficiarilor nu a fost însă stabilit. Tofan spune că Executivul analizează mai multe scenarii, inclusiv variante în care sprijinul ar putea fi concentrat asupra celor mai vulnerabile 30%, 40% sau 50% dintre gospodării.

Premierul a comparat situația cu anii precedenți. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, în 2023 compensațiile au ajuns practic la toate gospodăriile care au depus cereri, în condițiile în care Republica Moldova beneficia atunci și de sprijin financiar important din partea partenerilor externi. Anul trecut, din aproximativ 800.000 de gospodării potențial eligibile, 621.000 au primit ajutor, ceea ce reprezintă aproape 80%.

„Dacă mă întrebați pe mine, nu cred că o să putem ajuta 80% din gospodării”, a recunoscut Tofan.

Guvernul încearcă între timp să atragă bani suplimentari din exterior. Premierul a precizat că discuțiile cu partenerii vizează granturi, nu noi împrumuturi, iar autoritățile desfășoară ceea ce el a numit o „diplomație economică intensă” pentru identificarea resurselor necesare.

Tofan a mai spus că sunt analizate și anumite soluții privind reducerea unor costuri din bilanțul de gaze, însă a refuzat deocamdată să ofere detalii.

Decizia finală privind numărul beneficiarilor și valoarea compensațiilor va fi luată după ce Guvernul va avea o imagine clară asupra resurselor disponibile și a sprijinului extern pe care îl poate obține.

„Oamenii cei mai vulnerabili, cu siguranță, vor fi acoperiți și nu o să simtă aceste scumpiri”, a dat asigurări premierul.

#tofan #gaz #compensatii