Forumul bogaților începe astăzi la Davos. Lumea arde, elitele discută

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #bogati #forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce elitele globale se reunesc în această săptămână la Forumul Economic Mondial de la Davos, datele privind inegalitatea globală ating niveluri alarmante. Un nou raport publicat de Oxfam arată că, în 2025, averea miliardarilor a crescut de trei ori mai rapid decât media ultimilor cinci ani, în timp ce aproape jumătate din populația lumii trăiește în sărăcie, scrie Oxamamerica.

Potrivit raportului „Resisting the Rule of the Rich”, averea totală a miliardarilor a crescut în 2025 cu peste 16%, ajungând la un nivel record de 18,3 trilioane de dolari, în condițiile în care milioane de oameni se confruntă cu costuri tot mai mari pentru hrană, locuințe și servicii medicale. Oxfam avertizează că această concentrare extremă a bogăției amenință drepturile lucrătorilor, stabilitatea economică și sistemele de protecție socială.

Organizația identifică cinci moduri principale prin care miliardarii afectează economia:

În primul rând, cea mai mare parte a averilor miliardarilor nu este obținută prin muncă, ci provine din moșteniri, corupție, relații de tip clientelar sau putere de monopol. Oxfam estimează că aproximativ 60% din averea miliardarilor are aceste surse, iar transferurile masive de avere prin moștenire creează o nouă „aristocrație economică” cu influență disproporționată asupra politicii și economiei globale.

În al doilea rând, puterea monopolurilor alimentează inegalitatea și dezechilibrele economice globale. Numărul miliardarilor a depășit 3.000 pentru prima dată în 2025, iar Elon Musk a devenit primul om din lume cu o avere netă de peste 500 de miliarde de dolari. Exemplele invocate includ pe Jeff Bezos, care a construit imperiul Amazon, ce domină peste 70% din comerțul online în mai multe țări europene, și pe Aliko Dangote, care deține o poziție cvasi-monopolistă pe piața cimentului din Nigeria și o influență majoră pe continentul african.

În al treilea rând, miliardarii evită impozitarea moștenirilor, lipsind bugetele publice de resurse esențiale. Oxfam arată că 36% din averea miliardarilor provine din moșteniri, iar în următoarele trei decenii peste 5,2 trilioane de dolari vor fi transferate către moștenitori, în mare parte fără a fi impozitate. Două treimi dintre state nu aplică taxe pe moștenirile către descendenți direcți, iar jumătate dintre miliardari trăiesc în țări fără impozit pe moștenire.

În al patrulea rând, Statele Unite sunt conduse de un președinte miliardar cu o agendă favorabilă elitelor, afirmă Oxfam. La un an de la revenirea la putere, președintele Donald Trump ar fi promovat politici care reduc protecția socială și drepturile lucrătorilor, în timp ce acordă facilități fiscale majore ultra-bogaților și marilor corporații. Potrivit estimărilor, așa-numitul „Big Beautiful Bill” ar urma să reducă impozitele celor mai bogați 0,1% americani cu 311.000 de dolari de persoană, concomitent cu tăieri ale programelor sociale și creșteri de taxe pentru gospodăriile cu venituri foarte mici.

În al cincilea rând, miliardarii contribuie disproporționat la poluarea climatică. Analiza Oxfam arată că o persoană din cei mai bogați 0,1% produce într-o singură zi mai multă poluare cu carbon decât cei mai săraci 50% ai populației globale într-un an întreg. Dacă întreaga populație ar consuma la acest nivel, bugetul global de carbon ar fi epuizat în mai puțin de trei săptămâni.

„Cei mai bogați oameni din lume finanțează și profită de distrugerea climei, în timp ce majoritatea populației suportă consecințele fatale ale acestei puteri necontrolate”, a declarat Amitabh Behar, director executiv al Oxfam International.

Organizația avertizează că tendințele actuale ale inegalității globale sunt inacceptabile și cere guvernelor să adopte politici ferme pentru reducerea puterii economice a miliardarilor, impozitarea corectă a marilor averi și reconstruirea protecției sociale, pentru a limita efectele economice și sociale ale concentrării extreme a bogăției.