Companiile rusești trec la „sărăcia tactică”: bonusuri tăiate și înghețarea salariilor pe fondul crizei economice

Companiile din Rusia au început să renunțe la indexarea salariilor și să reducă bonusurile pentru angajați, chiar și în lipsa unei deteriorări a indicatorilor financiari, relatează RBC. Potrivit sursei, tot mai multe firme adoptă modelul de „sărăcie tactică”, invocând agravarea problemelor din economie.

La ședințele de bilanț pentru anul 2025, angajatorii le transmit angajaților necesitatea de a „strânge cureaua”. Aceștia invocă majorarea poverii fiscale, inflația, lipsa rezervelor financiare, dificultățile de desfacere și presiunile din partea furnizorilor, avertizând că majorări salariale nu sunt de așteptat.

Un exemplu a fost oferit de Alexei Cihaciov, managing partner al agenției HR A2, care a relatat cazul unei fabrici cu circa 2.000 de angajați din Districtul Federal Central. Potrivit lui, la final de an proprietarii au anunțat înghețarea indexării salariilor din cauza creditelor scumpe și a creșterii prețurilor, deși compania a stabilit un record de producție și și-a majorat veniturile. Modelul „sărăciei tactice” este aplicat și de una dintre marile rețele de servicii din retail, mai spune Cihaciov.

Experții avertizează însă că astfel de măsuri de economisire pot avea efect invers: scăderea productivității sau plecarea angajaților demotivați pot duce, în final, la creșterea costurilor pentru companii.

Cu toate acestea, în 2026, mediul de afaceri va continua să reducă cheltuielile de personal, notează Vedomosti. Potrivit Annei Ovchinnikova, director executiv senior pentru atragerea talentelor la Sber, recrutările în masă vor fi înlocuite de ocuparea punctuală a pozițiilor-cheie, pentru creșterea eficienței și reducerea costurilor operaționale.

Profesorul Alexandr Safonov, de la Financial University under the Government of the Russian Federation, consideră că optimizarea se va face prin creșterea presiunii asupra angajaților. În opinia sa, companiile vor încerca să înlocuiască personalul mai scump cu angajați dispuși să muncească mai mult pentru salarii mai mici, în special la nivelul managementului mediu.

Safonov mai prognozează o transformare structurală a pieței muncii, cu extinderea muncii „la negru” și a relațiilor informale, inclusiv înlocuirea angajaților permanenți cu lucrători independenți sau PFA. Astfel, spune el, businessul va încerca să compenseze creșterea taxelor pentru a menține veniturile angajaților cel puțin la nivelul actual.

Din 2026, cota TVA a fost majorată de la 20% la 22%, iar plafonul de venit pentru aplicarea regimului simplificat de impozitare a fost redus de la 60 de milioane la 20 de milioane de ruble.

În decembrie, Institute of Economic Forecasting of the Russian Academy of Sciences a avertizat că în anii 2024–2025 s-au materializat toate riscurile-cheie pentru economia Rusiei — de la deficitul de forță de muncă și decalajul tehnologic, până la scăderea veniturilor din export și creșterea poverii militare. Combinația dintre constrângerile bugetare și rata-cheie ridicată „prefigurează o deteriorare a situației economice în 2026”, au concluzionat experții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.

#dobinda #credite #BNM