Companiile rusești trec la „sărăcia tactică”: bonusuri tăiate și înghețarea salariilor pe fondul crizei economice

Companiile din Rusia au început să renunțe la indexarea salariilor și să reducă bonusurile pentru angajați, chiar și în lipsa unei deteriorări a indicatorilor financiari, relatează RBC. Potrivit sursei, tot mai multe firme adoptă modelul de „sărăcie tactică”, invocând agravarea problemelor din economie.

La ședințele de bilanț pentru anul 2025, angajatorii le transmit angajaților necesitatea de a „strânge cureaua”. Aceștia invocă majorarea poverii fiscale, inflația, lipsa rezervelor financiare, dificultățile de desfacere și presiunile din partea furnizorilor, avertizând că majorări salariale nu sunt de așteptat.

Un exemplu a fost oferit de Alexei Cihaciov, managing partner al agenției HR A2, care a relatat cazul unei fabrici cu circa 2.000 de angajați din Districtul Federal Central. Potrivit lui, la final de an proprietarii au anunțat înghețarea indexării salariilor din cauza creditelor scumpe și a creșterii prețurilor, deși compania a stabilit un record de producție și și-a majorat veniturile. Modelul „sărăciei tactice” este aplicat și de una dintre marile rețele de servicii din retail, mai spune Cihaciov.

Experții avertizează însă că astfel de măsuri de economisire pot avea efect invers: scăderea productivității sau plecarea angajaților demotivați pot duce, în final, la creșterea costurilor pentru companii.

Cu toate acestea, în 2026, mediul de afaceri va continua să reducă cheltuielile de personal, notează Vedomosti. Potrivit Annei Ovchinnikova, director executiv senior pentru atragerea talentelor la Sber, recrutările în masă vor fi înlocuite de ocuparea punctuală a pozițiilor-cheie, pentru creșterea eficienței și reducerea costurilor operaționale.

Profesorul Alexandr Safonov, de la Financial University under the Government of the Russian Federation, consideră că optimizarea se va face prin creșterea presiunii asupra angajaților. În opinia sa, companiile vor încerca să înlocuiască personalul mai scump cu angajați dispuși să muncească mai mult pentru salarii mai mici, în special la nivelul managementului mediu.

Safonov mai prognozează o transformare structurală a pieței muncii, cu extinderea muncii „la negru” și a relațiilor informale, inclusiv înlocuirea angajaților permanenți cu lucrători independenți sau PFA. Astfel, spune el, businessul va încerca să compenseze creșterea taxelor pentru a menține veniturile angajaților cel puțin la nivelul actual.

Din 2026, cota TVA a fost majorată de la 20% la 22%, iar plafonul de venit pentru aplicarea regimului simplificat de impozitare a fost redus de la 60 de milioane la 20 de milioane de ruble.

În decembrie, Institute of Economic Forecasting of the Russian Academy of Sciences a avertizat că în anii 2024–2025 s-au materializat toate riscurile-cheie pentru economia Rusiei — de la deficitul de forță de muncă și decalajul tehnologic, până la scăderea veniturilor din export și creșterea poverii militare. Combinația dintre constrângerile bugetare și rata-cheie ridicată „prefigurează o deteriorare a situației economice în 2026”, au concluzionat experții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.