Paradox imobiliar: cu banii pentru un apartament la Chișinău, moldovenii pot cumpăra locuințe în București

24 Ian. 2026, 09:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Ian. 2026, 09:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Republica Moldova a ajuns într-un punct paradoxal. Cu bugetul necesar pentru un apartament în Chișinău, moldovenii pot cumpăra locuințe similare în București, într-o capitală europeană cu salarii mai mari și infrastructură mai dezvoltată.

În Chișinău, prețurile apartamentelor au rămas ridicate, în ciuda prăbușirii numărului de tranzacții. În multe zone ale capitalei, un apartament cu două camere într-un bloc relativ nou este scos la vânzare la prețuri de 90.000–110.000 de euro, iar în cartierele considerate „mai bune”, pragul de 120.000 de euro nu mai este o excepție.

În București, aceiași bani pot asigura o locuință comparabilă. În cartiere precum Drumul Taberei sau Militari, un apartament cu două camere într-un bloc vechi se găsește sub 70.000 de euro, iar într-un imobil mai nou prețurile pornesc de la 90.000–100.000 de euro. Chiar și în condițiile unei piețe în încetinire, diferența de raport preț–venit rămâne net în favoarea României.

Diferența devine și mai evidentă dacă sunt luate în calcul veniturile. În timp ce salariile din București sunt semnificativ mai mari decât cele din Chișinău, prețurile apartamentelor au ajuns să fie comparabile, iar în unele cazuri chiar mai mici în capitala României.

Pe ambele piețe, cererea este frânată de costul creditării. În România, presiunea vine din scumpirea locuințelor și majorarea TVA-ului, însă accesul la credit rămâne, per ansamblu, mai favorabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.