Economiști europeni: dependența de Visa și Mastercard pune în pericol suveranitatea UE

Un grup de 60 de economiști a transmis o scrisoare deschisă membrilor Parlamentului European, avertizând că slăbirea actualului proiect privind euro digital ar pune în pericol suveranitatea monetară a Uniunii Europene. Semnatarii susțin că, fără o monedă digitală publică solidă, Europa riscă să devină și mai dependentă de furnizorii americani de servicii de plăți, precum Visa, Mastercard sau PayPal, scrie adevarul.ro.

Scrisoarea a fost inițiată de think tank-ul olandez Sustainable Finance Lab și de banca Triodos și a fost făcută publică înaintea dezbaterilor din Comitetul pentru Afaceri Economice și Monetare al Parlamentului European, unde urmează să fie analizate amendamentele la pachetul legislativ privind euro digital. Potrivit estimărilor Băncii Centrale Europene, dacă proiectul va fi aprobat, faza de testare ar putea începe în 2027, iar lansarea efectivă a euro digital ar putea avea loc în 2029.

Economiștii atrag atenția că, în prezent, sistemul european de plăți este dominat de câteva corporații din afara UE, iar în numeroase state membre plățile de zi cu zi se bazează aproape exclusiv pe scheme internaționale de carduri, fără alternative locale. Această dependență, spun ei, expune cetățenii, companiile și guvernele europene la influențe geopolitice, interese comerciale străine și riscuri sistemice pe care Europa nu le poate controla. În contextul tensiunilor internaționale, autorii scrisorii consideră că aceste riscuri nu mai sunt teoretice.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă expansiunea monedelor digitale private, în special a celor așa-numite „stablecoins”, care sunt în mare parte legate de dolarul american. Fără un euro digital puternic, avertizează semnatarii, aceste instrumente ar putea câștiga teren în Europa, reducând și mai mult controlul asupra politicii monetare și asupra infrastructurii de plăți.

Autorii apelului subliniază că euro digital ar trebui să fie ușor de utilizat, să funcționeze atât online, cât și offline, să protejeze viața privată și să fie accesibil tuturor rezidenților, inclusiv celor care au deja conturi la bănci comerciale. În același timp, ei avertizează că dacă prea multe companii ar putea refuza plata în euro digital sau dacă limitele de deținere ar fi prea scăzute, noua monedă nu ar fi percepută ca un instrument real de păstrare a valorii și nu și-ar atinge scopul.

În concluzie, semnatarii susțin că un euro digital robust nu este doar o opțiune convenabilă, ci o măsură esențială de precauție pentru stabilitatea financiară și autonomia strategică a Uniunii Europene.

#scrisoare deschisa #mastercard #Visa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat