Tensiunile globale împing aurul la maxime: cererea de investiții a crescut cu 84%

Cererea de aur a atins un nivel record anul trecut, deoarece îngrijorările legate de instabilitate și schimburile comerciale au declanșat o creștere a investițiilor, chiar dacă un șir de prețuri record i-au ținut departe pe cumpărătorii de bijuterii, transmite agerpres.ro.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunțat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

Prețul aurului a trecut miercuri, pentru prima dată, peste pragul de 5.300 de dolari pe uncie, și de la începutul anului și până în prezent a crescut cu 22%, după un avans de 64% în 2025, pe fondul cererii de valori de refugiu, determinate de tensiunile geopolitice și, mai recent, de slăbirea încrederii în dolarul american.

‘Cea mai mare întrebare din acest an va fi dacă cererea de investiții va fi suficient de puternică pentru a menține piața aurului la un nivel ridicat’, a declarat John Reade, analist la Consiliul Mondial al Aurului.

WGC se așteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacționate la bursă garantate cu aur (ETF) și la o cerere robustă de lingouri și monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri și monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiții în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 de tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.

Cu toate acestea, WGC se așteaptă ca prețurile record să afecteze cererea de bijuterii în acest an și să încetinească achizițiile de aur ale băncilor centrale până la 850 de tone, de la 863 de tone în 2025, chiar dacă achizițiile acestora rămân ridicate în comparație cu nivelul de dinainte de 2022.

Cererea de bijuterii din aur a scăzut cu 18% în 2025, achizițiile din China reducându-se cu 24%, cel mai mic nivel din 2009. O scădere similară s-a înregistrat și în India, unde cererea de bijuterii de aur a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

După o creștere a prețului aurului și achizițiile susținute ale băncilor centrale în perioada 2022-2025, ponderea aurului în deținerile valutare din întreaga lume se apropie acum de nivelurile de la începutul anilor 1990, ‘o perioadă cu o proprietate mai concentrată și, probabil, mai puține stimulente pentru deținerea de aur decât în prezent’, estimează WGC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cerere de aur #tensiuni globale #investiție #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ferma de porcine din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, afectată anul trecut de un focar major de pestă porcină africană (PPA), nu a primit nici până acum despăgubiri din partea statului. În urma epidemiei declarate în martie, au fost nimicite 67.794 de animale, iar pierderile financiare totale depășesc 400 de milioane de lei.

Contactată de IPN, directoarea fermei, Ecaterina Perebinos, a declarat că dosarele pentru despăgubiri au fost depuse încă din toamna anului trecut, iar toate măsurile sanitar-veterinare impuse de autorități au fost respectate integral. Cu toate acestea, procesul de compensare a fost suspendat, iar reluarea activității se face cu dificultăți majore, costurile fiind acoperite din surse proprii.

Focarul de PPA a fost declarat oficial pe 16 martie, iar autoritățile au impus măsuri stricte, inclusiv distrugerea întregului efectiv. „Compania a aplicat integral măsurile sanitar-veterinare impuse, inclusiv nimicirea întregului efectiv. Ulterior, au fost depuse dosarele de solicitare a despăgubirilor, evaluate de comisia de specialitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2010, la 194,7 milioane de lei”, a explicat Ecaterina Perebinos.

Potrivit acesteia, documentele au fost transmise Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în luna octombrie 2025, iar în decembrie compania a fost informată despre suspendarea temporară a procesului decizional, decizie contestată ulterior pe cale legală. „Până în prezent, plata despăgubirilor nu a fost efectuată, deși compania noastră a respectat toate măsurile impuse pentru lichidarea focarului”, a subliniat directoarea.

Impactul financiar rămâne semnificativ. În 2025, pierderile au depășit 250 de milioane de lei, iar ferma a reluat activitatea doar la aproximativ 30% din capacitate. Relansarea completă depinde de stabilitatea financiară și de recuperarea pierderilor. „Finanțarea relansării a fost realizată din resurse proprii și credite, însă lipsa despăgubirilor pune o presiune majoră pe fluxul de numerar și pe planurile de investiții”, a mai spus Ecaterina Perebinos.

Printre dificultățile majore sunt menționate costurile suplimentare de repornire a producției, refacerea efectivului, menținerea măsurilor stricte de biosecuritate și durata îndelungată a procedurilor administrative. Conducerea fermei afirmă că, în afara măsurilor obligatorii de eradicare a bolii, nu au fost oferite alte instrumente concrete de sprijin.

În prezent, ferma operează în regim controlat, iar viitorul său depinde de soluționarea dosarelor de despăgubire și de clarificarea cadrului instituțional. „Perspectivele sunt direct legate de rezolvarea despăgubirilor și de controlul riguros al PPA pe întreg teritoriul țării, pentru a preveni apariția altor focare”, a conchis directoarea.

Conducerea fermei consideră că gestionarea sanitar-veterinară a focarului a fost corectă, însă mecanismele de compensare și comunicare administrativă necesită îmbunătățiri substanțiale pentru a oferi fermierilor predictibilitate, transparență și termene clare.