Cine răspunde de bloc? Statul va plăti 16 milioane de lei pentru a lămuri haosul proprietății în condominiu

Aproape 16 milioane de lei vor fi alocate în următorii trei ani pentru a clarifica situația juridică a blocurilor locative înregistrate în prezent în cadastru pe numele statului sau al autorităților locale, dar care, de facto, se află în proprietate privată.

Programul de stat pentru anii 2026–2028, care urmează a fi examinat în ședința Guvernului din 4 februarie, prevede verificarea documentației cadastrale și operarea modificărilor necesare în Registrul bunurilor imobile pentru aproximativ 12 580 de blocuri locative care figurează deja în evidențe, dar pentru care trebuie stabilit statutul juridic exact – condominiu sau „condominiu incomplet”.

Autoritățile explică necesitatea intervenției prin faptul că, deși majoritatea apartamentelor au fost privatizate încă din anii ’90, situația juridică a părților comune și a clădirilor în ansamblu a rămas neclară.

„S-a dovedit că proprietarii fondului locativ privatizat nu poartă în mod real responsabilitatea pentru proprietatea care le aparține, nu întreprind măsuri necesare pentru întreținerea locuințelor proprii și nici a spațiilor comune din cadrul condominiului”, se arată în nota informativă a proiectului.

În același document se menționează că bugetele locale continuă să suporte cheltuieli pentru întreținerea acestor imobile, deși statul și autoritățile locale mai dețin în proprietate directă sub 2% din fondul locativ. „Bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esențiale pentru întreținerea fondului locativ privatizat (…) intervențiile fiind mai mult acțiuni sporadice, haotice și ineficiente”, se mai precizează în nota informativă.

Programul nu presupune construcții sau reparații, ci doar analizarea arhivelor cadastrale, întocmirea actelor de constatare și actualizarea înscrierilor din registru. Costul total estimat este de 15,85 milioane de lei, din care circa 1 milion lei va fi cheltuit în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028.

Scopul declarat este ca, după finalizarea procesului, responsabilitatea administrării blocurilor să revină clar proprietarilor din condominiu, iar datele cadastrale să reflecte situația reală din teren.

Programul urmează să fie implementat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin intermediul Cadastrul Bunurilor Imobile, care va prezenta anual rapoarte privind stadiul lucrărilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#blocuri locative #condominiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a devenit, în primele șapte luni ale anului 2026, cea mai mare piață de desfacere pentru produsele lactate exportate de Ucraina, depășind Polonia și Germania. În perioada ianuarie–iulie, Ucraina a exportat 76,05 mii de tone de produse lactate, cu 9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În termeni valorici, exporturile au scăzut cu 18%, până la 218,27 milioane de dolari, potrivit Asociației Producătorilor de Lapte din Ucraina.

Moldova a fost principalul cumpărător al produselor lactate ucrainene, cu importuri în valoare de 50,6 milioane de dolari. Pe următoarele locuri s-au clasat Polonia, cu 28,8 milioane de dolari, și Germania, cu 25,5 milioane de dolari. În topul celorlalte destinații s-au mai regăsit Bulgaria – 10,8 milioane de dolari, Kazahstan – 10,2 milioane, Israel – 10 milioane, SUA – 7,2 milioane, Azerbaidjan – 6,9 milioane, Lituania – 6,6 milioane și Georgia – 6,4 milioane de dolari.

Printre principalele categorii exportate de Ucraina în această perioadă s-au numărat înghețata, care a reprezentat 28% din exporturile de produse lactate, laptele și smântâna concentrate – 24%, untul – 14%, brânzeturile – 13% și cazeina – 9%.

În același timp, Ucraina a importat în primele șapte luni 47,96 mii de tone de produse lactate, în valoare de 219,27 milioane de dolari. Cantitatea importată a crescut cu 36% față de aceeași perioadă din 2025. Brânzeturile au reprezentat 59% din volumul total al importurilor de produse lactate.

Sectorul ucrainean al brânzeturilor se confruntă în prezent cu o presiune tot mai mare din partea importurilor, în special din Polonia, dar și cu problema livrărilor ilegale. Potrivit asociațiilor din domeniu, importurile ilegale ar reprezenta aproximativ 30% din piața brânzeturilor, ceea ce ar provoca pierderi anuale la bugetul de stat de cel puțin 730 de milioane de hrivne.

Pe fondul creșterii importurilor de brânzeturi ieftine din Europa, producătorii ucraineni au redus în unele cazuri producția. În 2025, ponderea produselor importate pe piața ucraineană a crescut de la 38% la 45%, iar în primăvara lui 2026 a depășit 50%. În același timp, producția internă de brânzeturi a scăzut cu 6%, în timp ce importurile de brânzeturi maturate au crescut cu 13%.