CFM, tăiată în două după colaps financiar: transportul mutat într-o companie nouă a statului

02 Feb. 2026, 14:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Feb. 2026, 14:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Reorganizarea Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) urmează să fie examinată în ședința Guvernul  din 4 februarie, printr-un proiect de hotărâre care prevede separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare.

În urma reformei va fi creată Societatea pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. Statul, prin Agenția Proprietății Publice, va fi acționar unic al noii societăți.

Noua companie va deveni succesor de drepturi și obligații pentru activitățile de transport preluate, în baza unui bilanț de repartiție. Potrivit datelor din nota informativă, societatea ar urma să preia active în valoare de circa 1,526 miliarde de lei, un capital propriu de aproximativ 869,4 milioane de lei, dar și datorii importante, inclusiv 343,3 milioane de lei datorii pe termen lung și 60,5 milioane de lei datorii curente. Din acestea fac parte și obligații față de angajați, estimate la 36 milioane de lei, precum și datorii către bugetul asigurărilor sociale de 23,1 milioane de lei.

În capitalul social al noii societăți vor fi incluse bunuri imobile și echipamente utilizate pentru transportul de pasageri și marfă, inclusiv depouri și alte construcții din Chișinău, Bălți și Basarabeasca. Întreprinderea de stat CFM nu va fi lichidată, dar își va schimba rolul, urmând să gestioneze infrastructura feroviară – liniile, stațiile și instalațiile tehnice – în baza unui contract multianual care urmează să fie elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.

Dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli s-a accentuat. În 2024, veniturile din vânzări au fost de 635,1 milioane de lei, în timp ce costurile au ajuns la 897,9 milioane de lei, ceea ce a generat o pierdere brută de 262,7 milioane de lei și o marjă brută negativă de 41%. Documentul arată că veniturile au avut fluctuații mari în ultimii ani: de la 599 milioane de lei în 2020, la un vârf de 1,28 miliarde de lei în 2022, după care au scăzut din nou semnificativ.

Indicatorii de rentabilitate confirmă declinul: rentabilitatea capitalului propriu a ajuns la −10% în 2024, iar rentabilitatea activelor s-a menținut negativă în toți anii analizați, între −3% și −7%, ceea ce arată o capacitate redusă a activelor de a genera profit.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, CFM avea peste 3 700 de angajați, iar restanțele salariale acumulaseră zeci de milioane de lei. O parte dintre salariații implicați direct în activitatea de transport urmează să fie transferați la noua societate, cu preluarea drepturilor și obligațiilor aferente contractelor de muncă, în timp ce eventualele reduceri de personal vor trebui să respecte legislația muncii.

Autorii proiectului susțin că separarea activităților ar trebui să permită o gestionare mai clară a costurilor, reducerea pierderilor și crearea premiselor pentru atragerea investițiilor și modernizarea sistemului feroviar din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

03 Sept. 2026, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 12:15 // Actual //  Ursu Victor

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Măsura ar urma să fie aplicată până la 31 decembrie 2027 și vizează, în principal, importurile de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui.

Potrivit proiectului, aceste produse vor putea fi importate doar în baza unei licențe eliberate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Sunt prevăzute și unele excepții pentru anumite categorii de semințe destinate însămânțării.

Licențele vor putea fi solicitate de persoane juridice sau fizice care desfășoară activități în domenii precum creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, morăritul și producerea hranei pentru animale. Cererile urmează să fie examinate de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ai asociațiilor de profil. Licența va fi eliberată gratuit.

Totodată, agenții economici care vor primi licență nu vor avea dreptul să comercializeze sau să exporte cerealele și oleaginoasele importate în baza acestui mecanism. Guvernul va putea prelungi perioada de licențiere, la propunerea Ministerului Agriculturii, cu cel mult 12 luni.

Autorul inițiativei, deputatul Serghei Ivanov, motivează necesitatea intervenției prin situația dificilă a agricultorilor și riscul ca importurile masive de cereale și oleaginoase, în special din Ucraina, să pună presiune suplimentară asupra prețurilor de pe piața internă. În nota de fundamentare se arată că diferența dintre prețurile interne și cele din portul Constanța ajunge în anumite cazuri la circa 1,5 lei pentru un kilogram de grâu.

Potrivit documentului, autorii proiectului se tem că o creștere a importurilor ar putea obliga agricultorii moldoveni să-și vândă producția la prețuri mai mici decât costurile de producție, ceea ce ar putea genera probleme la achitarea creditelor, leasingurilor, salariilor și obligațiilor față de furnizori și, în cazuri extreme, insolvență sau faliment.

În nota de fundamentare se mai precizează că un mecanism similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut un efect benefic pentru producătorii autohtoni. Autorii consideră că, în condițiile în care sectorul agroalimentar continuă să se confrunte cu dificultăți, menținerea licențierii importurilor reprezintă în continuare o soluție de protecție a producătorilor locali. Implementarea mecanismului nu ar necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.