Chișinăul aduce 8,4 milioane de lei din chirii: încasările totale la buget, în creștere cu 18%

Chișinăului îi revin cele mai mari încasări din impozitul pe venit achitat de persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile. Doar în ianuarie, în capitală au fost înregistrate 2 224 de contracte de locațiune, iar suma acumulată la buget a ajuns la 8,4 milioane de lei, anunță Serviciul Fiscal de Stat.

La nivel național, încasările din acest tip de impozit au crescut cu 18,4% față de perioada similară a anului trecut și au constituit 9,7 milioane de lei.

Pe lângă Chișinău, în topul regiunilor se regăsesc municipiul Bălți, cu 205 contracte și încasări de 388,9 mii lei, Cahul – 164 de contracte și 132,2 mii lei, precum și Ungheni, unde au fost declarate 55 de contracte, cu încasări de 82,5 mii lei.

În total, în ianuarie 2026 au fost înregistrate 3 500 de contracte de dare în locațiune, cu 32,7% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

Totodată, în urma controalelor fiscale efectuate la 160 de persoane fizice care transmit în chirie bunuri imobile, au fost calculate suplimentar plăți de bază în sumă de 89,1 mii lei, majorări de întârziere de 3,8 mii lei și amenzi în valoare de 8,4 mii lei. În aceeași perioadă, au fost identificate 106 persoane fizice care dădeau în locațiune imobile fără a-și onora integral obligațiile fiscale.

Potrivit Codului fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie sau folosință proprietate imobiliară trebuie să achite un impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului. Contractul trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de șapte zile de la încheiere, iar impozitul se achită lunar, cel târziu până la data de 25 a lunii în curs.

Fiscul reamintește că obligația de declarare și plată a impozitului revine inclusiv persoanelor care oferă locuințe prin intermediul platformelor online precum Booking sau Airbnb.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Chirii #Booking #Airbnb #Fisc #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.