Blocajele de camioane de la Giurgiulești au și o explicație economică paradoxală. Transportatorii preferă să economisească aproximativ 40 de euro la taxele rutiere din România, chiar dacă această alegere îi poate costa două-trei zile de așteptare la frontieră. Situația este semnalată de economistul Iurie Rija, care avertizează că pierderile generate de ambuteiaje ajung, în cele din urmă, să fie suportate de exportatori, agricultori și consumatori.
Potrivit economistului, unul dintre factorii care determină concentrarea camioanelor la Giurgiulești este diferența dintre costurile de utilizare a infrastructurii rutiere din Republica Moldova și România.
Astfel, pentru un camion care pornește din nordul Republicii Moldova spre portul Constanța, pe ruta Sculeni, cheltuielile aferente taxelor rutiere din România pot ajunge, potrivit informațiilor comunicate de transportatori, la aproximativ 200 de lei românești, echivalentul a circa 40 de euro.
Pentru a evita aceste cheltuieli, mulți transportatori preferă să traverseze teritoriul Republicii Moldova până la Giurgiulești, unde costurile de utilizare a drumurilor sunt mai reduse. Transportatorii moldoveni nu achită vinietă națională, iar pentru operatorii străini taxele de tranzitare pot fi relativ mici.
„Apare astfel un paradox economic: pentru a economisi aproximativ 40 de euro, transportatorii acceptă să stea în cozi chiar și două-trei zile, generând cheltuieli de staționare care pot depăși cu mult economia inițială”, explică Iurie Rija.
Economistul consideră că suplimentarea personalului vamal, separarea fluxurilor de camioane în funcție de categoria mărfurilor și utilizarea altor puncte de trecere a frontierei sunt măsuri necesare, dar insuficiente pentru eliminarea blocajelor.
În opinia sa, redistribuirea administrativă a transportatorilor nu va produce rezultate durabile atât timp cât autoritățile nu vor ține cont de motivele economice care determină alegerea traseelor.
Rija pledează pentru o coordonare mai eficientă între Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, administrațiile portuare și autoritățile rutiere, inclusiv cele din România. Acesta avertizează că accelerarea procedurilor vamale nu va rezolva problema dacă fluxurile de transport continuă să se concentreze în același punct.
Consecințele depășesc însă sectorul transporturilor. Cheltuielile suplimentare pentru combustibil, staționare și întârzieri sunt transferate către companiile exportatoare și producătorii agricoli, iar ulterior se pot reflecta în prețurile plătite de consumatorii finali.
„Giurgiuleștiul trebuie administrat ca un nod logistic strategic al Republicii Moldova, nu doar ca un simplu punct de trecere a frontierei. Problema nu este lipsa soluțiilor, ci capacitatea instituțiilor de a le coordona și aplica”, conchide economistul Iurie Rija.
