Contract gras la Aeroport: 20 milioane de lei pentru hărți, grafice și „viziuni” până în 2041

Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” a lansat o procedură de achiziție publică pentru contractarea serviciilor de elaborare a Master-Planului de dezvoltare a activităților, teritoriilor și facilităților Aeroportului Internațional „Eugen Doga” Chișinău. Valoarea estimată a serviciilor este de 20 de milioane de lei.

Potrivit caietului de sarcini, documentul urmează să traseze direcțiile de dezvoltare pentru următorii 15 ani, în contextul creșterii cererii pentru transportul de pasageri, mărfuri și poștă, al majorării numărului de solicitări pentru zboruri regulate și charter, dar și al limitărilor infrastructurii actuale, care generează blocaje în perioadele de vârf.

Master-Planul va viza atât complexul Aeroportului Internațional Chișinău din bd. Dacia 80/3, cât și Aeroportul Internațional Mărculești, din raionul Florești, satul Lunga, în condițiile în care Aeroportul Chișinău este desemnat „investitor general” al Aeroportului Internațional Liber „Mărculești”.

Caietul de sarcini prevede că Master-Planul trebuie să includă o componentă analitică și de prognoză, o componentă grafică (inclusiv planuri cadastrale actualizate) și o componentă economică, cu estimări ale costurilor de dezvoltare, necesar de resurse financiare și surse de finanțare, precum și un plan de afaceri, etapizat pe faze de implementare. Documentația trebuie să se finalizeze și cu proiecte preliminare pentru infrastructura propusă, avizele și coordonările necesare, precum și machete fizice tridimensionale ale viitoarelor aeroporturi și ale zonelor adiacente.

În lista priorităților de dezvoltare sunt menționate extinderea și reorganizarea zonelor de procesare a pasagerilor și mărfurilor, crearea unui nod intermodal pentru pasageri și a unui hub de transbordare a cargo-ului și poștei, modernizarea infrastructurii de aerodrom, sistematizarea fluxurilor de trafic și creșterea capacităților de parcare, inclusiv pentru diverse tipuri de vehicule. Totodată, sunt incluse cerințe privind automatizarea proceselor, soluții moderne de siguranță a zborurilor și securitate aeronautică, orientare intuitivă pentru pasageri, precum și integrarea criteriilor ecologice, de eficiență energetică și economisire a resurselor.

Dezvoltatorul urmează să fie o companie cu renume internațional, cu minimum 10 ani de experiență în documentații similare, iar planul trebuie elaborat de consultanți independenți, cu un portofoliu comparabil cu proiecte de talia Aeroportului Chișinău. Documentul va fi realizat în două limbi, în format color, iar traducerile automate nu sunt permise.

Termenul de elaborare este de 12 luni de la semnarea contractului sau achitarea avansului, fără a depăși 365 de zile calendaristice. Livrarea rezultatelor va fi etapizată, de la analiza situației curente și prognoze, până la transmiterea versiunii finale a Master-Planului, inclusiv seturi tipărite, versiuni electronice în Word/PDF și materiale în format AutoCAD, însoțite de actele de predare-primire.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.