Milionara Purcari a răvășit capitala României

Aliona Bostan, soția milionarului care a ridicat afacerea cu vinuri Purcari din Republica Moldova, a ”răvășit” zilele acestea capitala României cu apariția sa. Stilată și mereu atentă la imaginea sa, milionara nu impresionează doar prin ținutele pe care le poartă, ci și prin prisma bijuteriilor pe patru roți pe care le conduce. Rolls-Royce este marca ei preferată, iar în garaj deține multe modele precum Rolls-Royce Cullinan, Rolls-Royce Dawn sau Spectre. La volanul ultimului model a surprins-o și CANCAN.RO.

Aliona Bostan nu poate trece neobservată. Soția mega-afaceristului Victor Bostan nu impresionează doar prin eleganță și stil, ci și cu „bijuteriile” pe care le conduce. Rolls Royce este, clar, marca ei preferată, cu care își croiește de fiecare dată drum prin oraș. Și de data aceasta am surprins-o la volanul unui astfel de bolid, iar apariția sa a fost răvășitoare.

Zilele acestea, CANCAN.RO a surprins-o pe soția milionarului Victor Bostan în zona Floreasca. Se afla la volanul Rolls-Royce-ului Spectre pe care îl deține, pe care a plătit nu mai puțin de 770.000 de dolari. Doamna Purcari a fost a doua posesoare din România a acestui tip de mașină, Sebastian Bălășescu, fondatorul Urgent Curier, fiind primul posesor al unui astfel de bolid.

Remarcăm că e atentă la trafic, fiind un șofer exemplar. Acordă prioritate, circulă cu viteza regulamentară, lucru care nu poate decât să bucure privirile trecătorilor care admiră cu jind mașina „doamnei Purcari”.

Ajunsă la destinație, doamna Purcari are grijă de bolidul său, astfel că alege să parcheze la subsolul clădirii. Ulterior, se îndreaptă către salonul de înfrumusețare. Cu toate că avea o coafură și un machiaj impecabil, soția lui Victor Bostan nu sare peste nicio ședință de răsfăț și demonstrează că frumusețea și îngrijirea sunt un stil de viață pentru ea.

Aliona Bostan a dat exemplu de rafinament și bun gust și prin prisma vestimentației sale. A fost îmbrăcată într-o ținută all-black, formată dintr-o geacă ce pare Elisabetta Franchi, o pereche de pantaloni de piele negri, cizme și accesorizată cu o geantă Hermes Birkin de piele. La un moment dat, caută în geantă perechea de mănuși de piele pe care o pune imediat pentru a se proteja de frig.

Remarcăm că, deși este îmbrăcată în branduri din cap până în picioare (cum ne-a obișnuit de altfel) nimic nu este țipător sau opulent. Ținuta este de bun gust și totodată comodă, ca pentru o femeie de afaceri cu multe treburi prin oraș.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bostan #milionara #Purcari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.