Ianuarie pe plus: 1,5 miliarde de lei au rămas în bugetul asigurărilor sociale după plata pensiilor și alocațiilor

Bugetul asigurărilor sociale de stat a început anul 2026 pe plus. În prima lună a anului, veniturile au depășit cheltuielile, iar sistemul a înregistrat un excedent de peste 1,5 miliarde de lei, potrivit raportului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Potrivit datelor oficiale, în ianuarie au fost acumulate venituri în sumă de 5,96 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 11,6% din planul anual. Din această sumă, peste 2,31 miliarde de lei provin din contribuțiile de asigurări sociale obligatorii.

Un rol important îl au și transferurile din bugetul de stat, care au însumat 3,57 miliarde de lei. Dintre acestea, aproximativ 1,54 miliarde de lei au fost transferuri cu destinație specială, iar 2,03 miliarde de lei – transferuri cu destinație generală.

La capitolul alte venituri, aproape 85 de milioane de lei au fost încasați din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor IT. Totodată, penalitățile aplicate pentru neachitarea la timp a contribuțiilor au adus peste 4,5 milioane de lei la buget.

În ceea ce privește cheltuielile, în ianuarie s-au utilizat 4,38 miliarde de lei, adică 8,5% din planul anual. Cea mai mare parte, peste 4,33 miliarde de lei, a fost direcționată către prestații sociale, inclusiv pensii și indemnizații. Cheltuielile de personal au constituit aproximativ 18,3 milioane de lei, iar pentru bunuri și servicii au fost alocate aproape 30 de milioane de lei.

La sfârșitul lunii ianuarie, soldul mijloacelor bănești din bugetul asigurărilor sociale era de aproximativ 1,71 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, indicatorii arată o execuție stabilă, cu încasări și plăți apropiate de nivelul din 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#asigurări sociale #indemnizatii #buget #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump