Ianuarie pe plus: 1,5 miliarde de lei au rămas în bugetul asigurărilor sociale după plata pensiilor și alocațiilor

17 Feb. 2026, 17:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Feb. 2026, 17:15 // Actual //  Grîu Tatiana

Bugetul asigurărilor sociale de stat a început anul 2026 pe plus. În prima lună a anului, veniturile au depășit cheltuielile, iar sistemul a înregistrat un excedent de peste 1,5 miliarde de lei, potrivit raportului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Potrivit datelor oficiale, în ianuarie au fost acumulate venituri în sumă de 5,96 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 11,6% din planul anual. Din această sumă, peste 2,31 miliarde de lei provin din contribuțiile de asigurări sociale obligatorii.

Un rol important îl au și transferurile din bugetul de stat, care au însumat 3,57 miliarde de lei. Dintre acestea, aproximativ 1,54 miliarde de lei au fost transferuri cu destinație specială, iar 2,03 miliarde de lei – transferuri cu destinație generală.

La capitolul alte venituri, aproape 85 de milioane de lei au fost încasați din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor IT. Totodată, penalitățile aplicate pentru neachitarea la timp a contribuțiilor au adus peste 4,5 milioane de lei la buget.

În ceea ce privește cheltuielile, în ianuarie s-au utilizat 4,38 miliarde de lei, adică 8,5% din planul anual. Cea mai mare parte, peste 4,33 miliarde de lei, a fost direcționată către prestații sociale, inclusiv pensii și indemnizații. Cheltuielile de personal au constituit aproximativ 18,3 milioane de lei, iar pentru bunuri și servicii au fost alocate aproape 30 de milioane de lei.

La sfârșitul lunii ianuarie, soldul mijloacelor bănești din bugetul asigurărilor sociale era de aproximativ 1,71 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, indicatorii arată o execuție stabilă, cu încasări și plăți apropiate de nivelul din 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Aproape fiecare a treia gospodărie din Republica Moldova este formată dintr-o singură persoană, iar numărul mamelor singure cu copii este de peste șase ori mai mare decât cel al taților aflați în aceeași situație, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, publicate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

La data recensământului, în Republica Moldova existau circa 1,007 milioane de gospodării casnice, în care locuiau 2,3 milioane de persoane. Alte 22,8 mii de persoane locuiau în spații colective. Din totalul gospodăriilor, 651,4 mii, adică 64,7%, erau gospodării familiale.

Unul dintre cele mai interesante detalii este amploarea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană. BNS arată că 355,4 mii de gospodării erau nefamiliale, iar 94% dintre acestea erau alcătuite dintr-o singură persoană. Rezultă aproximativ 334 de mii de gospodării cu un singur locatar, adică circa 33% din toate gospodăriile țării practic, una din trei.
Fenomenul este mai pronunțat în nordul țării. În raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița, aproximativ 18–19% dintre persoanele din gospodării locuiau singure, în timp ce în Ialoveni, UTA Găgăuzia și Dubăsari ponderea era de aproximativ 10%.

Datele arată și o diferență între mamele și tații care își cresc copiii singuri. Din cele 682,4 mii de nuclee familiale înregistrate, 121,3 mii, sau 17,8%, erau formate din mame singure cu copii, în timp ce numai 19,7 mii, sau 2,9%, erau tați singuri cu copii. Astfel, numărul mamelor singure este de peste șase ori mai mare decât cel al taților singuri.

În același timp, 42,4% dintre nucleele familiale erau cupluri cu copii, iar 36,9% cupluri fără copii. Aproape unul din cinci nuclee familiale era format dintr-o mamă singură cu copii.

Municipiile Chișinău și Bălți ies în evidență prin cea mai mare pondere a gospodăriilor formate dintr-un singur părinte cu copii 22,8% dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial. La polul opus, în regiunea de Nord, ponderea acestora este de 18,3%.

Tot în Chișinău se observă o structură familială diferită față de nordul țării. Doar 30% dintre gospodăriile formate dintr-un nucleu familial sunt cupluri fără copii, cea mai mică pondere dintre regiuni, în timp ce în Nord proporția ajunge la 42%. În raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia, cuplurile fără copii reprezintă chiar 45–46% din gospodăriile de acest tip.
În schimb, Ialoveni, Chișinău și Criuleni au cele mai mari ponderi ale gospodăriilor formate din cupluri cu copii 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Un alt detaliu relevant este că mai puțin de jumătate dintre gospodăriile familiale din Republica Moldova 46,4% aveau copii sub 18 ani. În orașe, proporția ajungea la 50,1%, față de numai 43,1% în mediul rural. Gospodăriile familiale cu minori aveau, în medie, patru persoane.