În plină pandemie, riscăm să rămânem fără medicamente în farmaciile din țară

„Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie…”

Sfârșitul anului 2020 a adus schimbări majore în legislația moldovenească cu privire la activitatea farmaceutică și reglementarea prețurilor la medicamente. În principal, acestea sunt legate de implementarea inițiativelor privind farmaciile ambulante.

Intențiile au fost dintre cele mai bune: se dorea să se aducă medicamentele mai aproape de oamenii din sate, unde lipsesc farmacii. Dar, poate din grabă sau din lipsă de analize profunde, legile adoptate au adus un șir de riscuri serioase, inclusiv riscul de a lăsa țara fără medicamente importante în plină pandemie.

Dacă citim atent, observăm că prin implementarea Legii nr.236/2020 și Legii nr.240/2020 în redacția aprobată și publicată în Monitorul Oficial nr.353-357/278 din 22.12.2020 și Monitorul Oficial nr.360-371 (7688-7699) din 25.12.2020 se prevăd schimbări semnificative în următoarele domenii ale activității farmaceutice: Eliberarea medicamentelor din farmacii (inclusiv medicamente compensate); Asigurarea calității medicamentelor; Formarea prețurilor la medicamente; Amplasarea farmaciilor comunitare.

Aceste schimbări vor genera o serie de riscuri farmaceutice cu impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Să le luăm pe rând pe cele mai importante.

Aprobarea unităților farmaceutice mobile va genera următoarele riscuri:

Imposibilitatea asigurării calității medicamentelor până la consumatorul final. Producătorii medicamentelor, certificați conform condițiilor GMP (Reguli de Bună Practică de fabricație), sunt responsabili de calitatea produselor până la consumatorul final. Pentru asigurarea calității pe întreg lanțul valoric, producătorii impun condiții stricte de calitate importatorilor și distribuitorilor de medicamente din Moldova. Unitățile farmaceutice mobile nu corespund principiilor și cerințelor de calitate impuse de către producătorii de medicamente. Medicamentele fabricate în țările cu cerințe stricte la calitatea medicamentelor nu vor fi accesibile în unitățile mobile.

Riscul deteriorării calității practicilor farmaceutice. Eliberarea medicamentelor se permite în Republica Moldova în farmacie, licențiată conform condițiilor și cerințelor speciale, menite să asigure calitatea medicamentelor. Condițiile de licențiere nu prevăd cerințe față de unitățile mobile.

Riscul creșterii consumului nerațional al medicamentelor. Farmacistul este specialistul care posedă cunoștințe suficiente pentru eliberarea medicamentelor. Condițiile de licențiere a unei farmacii în Moldova specifică clar cerințele față de personalul unității farmaceutice. Unitățile mobile sunt admise spre activitate fără prezența farmacistului. Există și riscul eliberării necontrolate a medicamentelor.

Riscul evidenței defectuoase și a controlului limitat asupra stocurilor. Modalitatea de evidența a produselor farmaceutice, controlul asupra prețurilor, stocurilor și termenelor de valabilitate în unitățile mobile au impact direct asupra calității medicamentelor, accesibilității lor și utilizării raționale.

Riscul nerespectării regulilor de bună practică de distribuție a medicamentelor în condițiile unităților mobile. Logistica și transportul medicamentelor sunt un domeniu strict reglementat de legislația europeană.

De menționat că, în 2020, pe perioada pandemiei, a apărut serviciul de livrare la domiciliu a medicamentelor prin diferiți curieri sau servicii poștale. Aceste servicii nu sunt reglementate de legislația curentă, nu asigură calitatea medicamentelor până la consumatorii finali și impun aceleași riscuri ca și unitățile farmaceutice mobile. Se cere o revizuire a sistemului de aprovizionare cu medicamente în contextul condițiilor noi. Sau interzicem, sau reglementăm strict aceste activități.

Modificările mecanismului de formare a prețurilor ne va aduce la fel mai multe riscuri decât beneficii.

Riscul creșterii prețurilor la medicamente. Modificările propuse conțin implicări severe asupra mecanismului de formare a prețurilor la medicamente în Republica Moldova. Aceste modificări nu schimbă în plan calitativ sistemul de formare a prețurilor la medicamente, dar vor avea un impact cantitativ direct asupra prețurilor la medicamente pentru consumatorul final – prețurile la medicamente se vor mări.

Riscul dispariției de pe piață a multor medicamente. Concomitent, pentru a realiza aceste modificări se cere implicarea factorilor externi, adică a producătorilor de medicamente, care sunt responsabili de aplicațiile pentru revizuirea prețurilor în Catalogul Național al Prețurilor la medicamente. Legile propuse nu prevăd o perioadă de tranziție necesară pentru efectuarea acestor aplicații. Respectiv, ne vom confrunta cu o lipsă acută a multor medicamente pe piața Moldovei în perioada pandemiei. Se va diminua accesibilitatea fizică și financiară a medicamentelor pentru consumatori. Pacienții cu boli cronice vor avea de suferit cel mai mult.

Creșterea prețurilor la produsele OTC(medicamente eliberate fără prescripție medicală) va diminua consumul acestora. Eliminarea adaosului comercial la produsele OTC vor avea drept impact o creștere a prețurilor la aceste produse. În mare majoritate produsele OTC sunt medicamente de primă necesitate utilizate la copii și adulți. Creșterea prețurilor la aceste produse va avea un impact negativ asupra coșului de consum lunar a fiecărei gospodării.

Riscul de a deteriora procesul achizițiilor de medicamente pentru spitale. Lipsa medicamentelor va influența inclusiv procesele de achiziții publice în sănătate, calitatea actului medical în spitale, va spori concurența neloială, va contribui la creșterea importurilor ilicite, va crește rata medicamentelor contrafăcute.

Este demult clar pentru toți, că sistemul de formare a prețurilor la medicamente în Moldova este unul vicios, dificil de controlat și conține un șir de elemente, care determină prețurile mari la medicamente comparativ cu țările vecine. În Moldova:1) se înregistrează prețul de producător, în loc de prețul maximal de eliberare în farmacie; 2) lista țărilor de referință include țări cu prețuri mari la medicamente, și nu include țări cu prețuri mici (Turcia; Ucraina); 3) criteriu de selecție a țărilor de referință este populația mai mică de 25 mln; 4) se aplică supraprețul la prețul de achiziție la toate categoriile de medicamente și nu se aplică o taxă fixă, pentru cele compensate de CNAM. Aceste prevederi au determinat mai mulți producători de medicamente să renunțe la înregistrarea medicamentelor în Moldova și, respectiv, să renunțe și la înregistrarea prețurilor acestora în Catalogul Național de Prețuri. Concomitent, importul acestor produse este autorizat din diverse surse la prețuri libere, uneori exagerate, ceea ce determină și lipsa de sistem de control asupra calității produsului.

În condițiile digitalizării accelerate impuse de pandemie, se cere o revizuire a sistemului de formare și control asupra prețurilor la medicamente în Moldova, prin crearea unui ecosistem transparent, eficient și controlabil la toate etapele. De asemenea, se cere o revizuire a proceselor de autorizare a medicamentelor, pentru a permite accesul pe cale legală a medicamentelor cu o calitatea asigurată și controlată până la consumatorul final.

Eliminarea distanței de 250 metri dintre farmacii este absolut nejustificată și aduce la fel niște riscuri majore.

Riscul extinderii necontrolate a rețelelor de farmacii. Normele de amplasare a farmaciilor comunitare, licențiate în construcții capitale și distanța dintre ele, reprezintă un element în exercitarea funcției de control asupra activității farmaceutice de către Stat.

Riscul diminuării cerințelor și criteriilor de licențiere față de farmacie. Unitatea mobilă nu este o farmacie, este o unitate mobilă, menită să asigure acces la medicamente în localități unde nu există farmacii. Anularea acestei norme va determina creșterea excesivă a numărului de farmacii și va contribui la dominarea intereselor comerciale în activitatea farmaceutică.

Modificări în sistemul medicamentelor compensate cu impact serios asupra costurilor și accesului la medicamente vor declanșa o reacție în lanț.

Riscul limitării accesului la medicamente compensate. În Moldova există mai multe modele de compensare a costurilor la medicamente pentru anumite categorii de pacienți. Compensarea costurilor se efectuează prin Programe Naționale, tratamente în instituții medicale, rețete compensate de CNAM. Orice modificare în sistemul de compensare va avea un impact asupra costurilor și va necesita o revizuire a bugetelor. În Legile propuse avem mai multe modificări la modelele de calculare a prețurilor și la modelele de compensare a costurilor. În ultimă instanță, consumatorii de medicamente o să fie nevoiți să acopere aceste costuri, direct sau indirect (prin achitarea primelor de asigurare de sănătate).

Lista medicamentelor compensate și mecanismul de calculare a prețurilor la aceste medicamente necesită o revizuire cu abordare sistemică și calcularea impactului asupra bugetelor.

Contractarea directă a producătorilor de medicamente, negocierea taxelor clowback, precum și transmiterea medicamentelor din Programele Naționale în listele de medicamente compensate de CNAM, sunt doar unele masuri menite să faciliteze accesul pacienților la tratamente.

Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie.

Sursa: ipn.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.