Nume nou în Fondul de garantare a depozitelor: Maia Pîrcălab, promovată de BNM și votată de Parlament

Maia Pîrcălab a fost numită în funcția de membră a Consiliului de administrație al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB), pentru un mandat de cinci ani. Proiectul de hotărâre a fost votat de Parlament.

Candidatura acesteia a fost propusă de Banca Națională a Moldovei, după ce mandatul lui Ion Burlea a expirat la 7 februarie 2026.

Maia Pîrcălab este juristă de profesie și activează la Banca Națională a Moldovei din 2017. În prezent, conduce Departamentul Reglementare și Autorizare din cadrul instituției.

Consiliul de administrație este format din cinci membri. Din acesta fac parte Nadejda Cornețel, președinte al Consiliului, propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Natalia Seleverstu, vicepreședinte, propusă de Asociația Băncilor din Moldova, Ion Josan, membru, propus de Banca Națională a Moldovei, și Ana Litocenco, membră, propusă de Ministerul Finanțelor.

Conducerea executivă a Fondului este asigurată de directorul general, Dionis Catanoi, numit prin hotărârea Consiliului de administrație al FGDSB în august 2024.

Conform legislației, Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar este administrat și supravegheat de Consiliul de administrație, iar membrii acestuia sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#maia pîrcălab #fondul de garantare a depozitelor #consiliu #sistem bancar #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.