Vântul Moldovei, scos la licitație în condiții noi: preț plafon și baterii obligatorii

Investitorii pot depune, începând de astăzi, dosarele pentru participarea la licitația privind construcția unor centrale eoliene cu o capacitate totală de 170 MW, care vor include în mod obligatoriu sisteme de stocare a energiei de 44 MWh.

Anunțul a fost publicat în Monitorul Oficial și pe pagina web a Ministerul Energiei. Potrivit autorităților, aceasta este o premieră pentru Republica Moldova, deoarece proiectele vor integra și componenta de stocare a energiei, menită să crească flexibilitatea și fiabilitatea sistemului energetic național și să optimizeze producerea energiei electrice.

Dosarele pot fi depuse în perioada 19 februarie – 31 martie inclusiv. Criteriul de atribuire va fi cel mai mic preț ofertat, raportat la prețul plafon de 1,44 lei/kWh, în limita capacității cumulative de 170 MW.

Proiectele selectate vor fi implementate în baza schemei de sprijin „preț fix / primă variabilă”. Autoritățile estimează că această licitație va contribui la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile cu 5,8%, sprijinind obiectivul național de a atinge 30% energie regenerabilă până în 2030.

Împreună cu prima licitație, care a vizat o capacitate de 165 MW, energia eoliană ar urma să acopere aproximativ 11,4% din ținta stabilită pentru 2030.

Totodată, noile investiții sunt estimate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 1,4 milioane de tone de CO₂, echivalentul emisiilor anuale produse de circa 310 000 de autoturisme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#energie eoliana #vant #licitatie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.