Șantierele duduie! Construcțiile au crescut cu peste 30%

Volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova s-au majorat în 2025, arată datele Biroului Național de Statistică. În prețuri comparabile, lucrările executate în trimestrul IV 2025 au fost cu 24,3% mai mari față de aceeași perioadă din 2024, iar pe întreg anul 2025 avansul a constituit 32,2% comparativ cu anul precedent.

Majorarea din trimestrul IV 2025 a fost determinată de creșterea lucrărilor de construcții noi cu 35,7%, a lucrărilor de întreținere și reparații curente cu 24,0%, a reparațiilor capitale cu 4,6% și a altor lucrări de construcții, precum demolări și amenajări de teren, cu 45,4%.

Pe obiecte de construcții, în trimestrul IV 2025 s-au înregistrat creșteri la clădirile nerezidențiale cu 28,6% și la construcțiile inginerești cu 33,3%. În același timp, volumul lucrărilor la clădirile rezidențiale a scăzut cu 5,9% față de trimestrul IV 2024.

La nivelul întregului an 2025, creșterea sectorului a fost susținută de majorarea volumului lucrărilor de construcții noi cu 36,8%, a lucrărilor de întreținere și reparații curente cu 32,0%, a reparațiilor capitale cu 25,8% și a altor lucrări de construcții cu 12,8%.

Pe tipuri de obiecte, în 2025 față de 2024 s-au consemnat creșteri la toate categoriile: clădiri rezidențiale cu 14,5%, clădiri nerezidențiale cu 42,8% și construcții inginerești cu 35,6%. Datele statistice indică faptul că principalul motor al avansului a fost segmentul construcțiilor noi și al proiectelor inginerești, în timp ce sectorul locuințelor a avut o evoluție mai modestă spre finalul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#constructiii #avans #reparatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei