BNM trage alarma: escrocii folosesc numele instituției pentru a fura bani

20 Feb. 2026, 12:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Feb. 2026, 12:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) atenționează populația asupra riscurilor tot mai frecvente de fraudă financiară și recomandă informarea exclusiv din surse oficiale înainte de a întreprinde orice acțiune care implică date personale, conturi bancare sau transferuri de bani.

Avertismentul vine în contextul apariției, în spațiul public, a unor comunicări care utilizează neautorizat numele unor instituții publice, inclusiv al BNM, pentru a induce în eroare cetățenii. Potrivit băncii centrale, sunt semnalate oferte de investiții care promit câștiguri rapide și sigure, promovate mai ales prin rețele sociale, mesaje sau apeluri telefonice.

BNM precizează că astfel de scheme sunt întâlnite la nivel global și folosesc frecvent denumiri, logo-uri sau imagini ale unor instituții, companii cunoscute ori persoane publice pentru a crea aparența de credibilitate. De regulă, după ce banii sunt încasați, autorii dispar.

În acest context, autoritatea recomandă adoptarea unui comportament prudent în mediul financiar și digital, evitarea transmiterii datelor sensibile și verificarea oricărei solicitări de plată sau transfer prin canale instituționale oficiale.

Pentru a preveni confuziile, BNM subliniază că nu contactează persoane pentru a le propune investiții, nu solicită plăți sau transferuri de bani, nu acordă credite și nu intermediază contractarea acestora. De asemenea, instituția nu oferă servicii de investiții, nu gestionează portofolii și nu promovează produse investiționale către public.

Totodată, banca centrală reiterează că investițiile în criptovalute nu sunt reglementate în Republica Moldova, iar fondurile utilizatorilor nu beneficiază de protecție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.