Șoferi blocați și taxe neoficiale: un scandal de proporții lovește Bolt în Azerbaidjan

Un scandal de proporții zguduie divizia din Azerbaidjan a companiei Bolt, care are afaceri și în Republica Moldova, după ce mai mulți proprietari de parcuri auto și șoferi au trimis plângeri directe la sediul central din Tallinn, acuzând conducerea locală de corupție sistemică, mită și abuz de putere. Cazul a explodat în spațiul public, iar presa din regiune relatează pe larg despre schemele ilegale care ar fi funcționat în biroul din Baku.

În urma sesizărilor, compania a inițiat un audit intern al proceselor financiare și manageriale. Verificările s-au soldat cu demiterea șefului biroului local, Naim Azizov, precum și a mai multor angajați. Deși compania vorbește despre „schimbări de conducere” în contextul politicilor de conformitate, reclamanții susțin că în spatele deciziei se află un mecanism bine pus la punct de percepere a mitei.

Potrivit acuzațiilor, șoferii ar fi fost blocați pe platformă sub diferite pretexte, iar atunci când solicitau explicații, cererile le erau ignorate. Ulterior, apărea un intermediar care oferea „rezolvarea” problemei contra unor sume de 200–300 de manați, iar după plată conturile erau deblocate imediat. Situații similare ar fi avut loc și în procesul de actualizare a documentelor, unde presupuse „erori” dispăreau doar după achitarea unor sume consistente.

Reclamanții mai susțin că și programul de publicitate al companiei ar fi fost manipulat. Oficial, campaniile erau anunțate ca fiind suspendate, însă parcurile auto care achitau 500 de manați continuau să beneficieze de bonusuri. În unele cazuri, chiar și acolo unde brandingul era interzis, anumite persoane ar fi putut ocoli restricțiile contra cost. Accesul la cele mai profitabile categorii de curse, inclusiv comenzile din aeroport, ar fi fost oferit doar unor parcuri auto „selectate”, în timp ce altele erau blocate fără explicații, deși aveau un istoric financiar fără probleme.

Situația ar fi devenit și mai tensionată după ce informațiile despre plângeri au devenit publice. Unii dintre cei care au sesizat conducerea din Estonia afirmă că au fost contactați telefonic și li s-ar fi cerut să-și retragă reclamațiile. Inițial, zeci de persoane ar fi susținut demersul, însă ulterior mulți și-au schimbat poziția, ceea ce a alimentat suspiciunile privind posibile presiuni. Un proprietar de parc auto susține că deține înregistrări video și audio, precum și documente care ar demonstra circuitul banilor în cadrul schemei legate de publicitate și este pregătit să le prezinte inclusiv conducerii centrale.

În reacția oficială, Bolt a declarat că tratează cu maximă seriozitate orice informație privind încălcări ale politicilor interne și aplică o politică de toleranță zero față de abateri. Compania a subliniat că schimbările de conducere nu afectează operațiunile și a încurajat șoferii și partenerii să utilizeze canalele oficiale pentru raportarea problemelor.

Presa mai subliniază că scandalul reprezintă o lovitură de imagine pentru una dintre cele mai mari platforme europene de mobilitate și scoate în evidență riscurile care pot apărea la nivel local, chiar și în cadrul unor companii cu standarde corporative ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#concedieri #bolt #Azerbaidjan #coruptie #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.