Alarmă pe piața uleiului! Prețurile riscă să o ia la vale

Piața uleiului de floarea-soarelui se apropie de schimbări globale majore, pe fondul unei cereri în scădere și al creșterii presiunilor din partea ofertei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit expertului, în ultimele două săptămâni se observă o activitate extrem de redusă din partea cumpărătorilor, majoritatea adoptând o poziție de așteptare în anticiparea unor prețuri mai mici. Corecția descendentă a început deja să se manifeste pe piață.

Rija explică faptul că scumpirea uleiului de soia la bursa din Chicago nu a avut efecte reale asupra pieței fizice, deoarece creșterea bursieră a fost compensată de reducerea primelor comerciale. În paralel, cumpărătorii indieni evită contractele externe, întrucât uleiul produs local este cu circa 30 USD/tonă mai competitiv decât paritatea de import și este disponibil în volume mari.

În regiunea Mării Negre, stocurile de ulei de floarea-soarelui din Ucraina sunt în creștere în luna februarie, pe fondul livrărilor reduse și al unei cereri aproape inexistente din partea Europei. Pentru prima dată în ultimele trei luni, procesatorii ucraineni au început să vândă mai agresiv pe baza condiției CIF Turcia.

În schimb, procesatorii ruși manifestă prudență din cauza riscului majorării taxei de export cu 20–30 USD/tonă în martie, dar și din cauza problemelor logistice provocate de gheața din Marea Baltică, de pe fluviul Don și de condițiile meteo nefavorabile din estul Mării Negre.

Un alt factor major vine din America de Sud. Argentina a majorat suprafața cultivată cu floarea-soarelui cu circa 500 de mii de hectare, ceea ce ridică producția estimată la un nivel record de 7,7 milioane de tone, cu 1,6 milioane tone peste estimările anterioare. Această ofertă suplimentară compensează parțial pierderile din regiunea Mării Negre.

Mai mult, țările din Europa de Est au contractat deja peste 500 de mii de tone de semințe din Argentina — inclusiv aproximativ 54 de mii de tone pentru Republica Moldova. Uleiul rezultat ar urma să fie comercializat ca origine „Marea Neagră”, devenind concurent direct pentru produsele din Ucraina și Rusia pe piețele cheie din Turcia și India.

În aceste condiții, economistul consideră că șansele menținerii prețurilor la nivelurile anterioare sunt limitate. Printre puținii factori de susținere a pieței rămân marjele foarte reduse de procesare în Ucraina și Rusia și o posibilă majorare a taxei rusești la export.

Pentru a doua jumătate a sezonului 2025/26, disponibilul de semințe în Ucraina este estimat la un nivel similar sezonului precedent, chiar dacă recolta a fost mai mică, deoarece procesarea din prima parte a sezonului a fost redusă cu circa un milion de tone, o parte din capacități fiind redirecționate către rapiță și soia.

În opinia lui Iurie Rija, evoluția pieței va depinde în continuare de fluxurile comerciale globale, de dinamica exporturilor și de situația culturilor oleaginoase, inclusiv de reorientarea exporturilor canadiene de rapiță dinspre Europa către China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #ulei #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.