Portul român Constanța își majorează capitalul cu peste 55 milioane de euro, după preluarea Portului Giurgiulești

Portul Constanța își majorează capitalul social cu până la 281 625 500 de lei românești (aproximativ 55,2 milioane de euro), în contextul extinderii strategice și al planurilor de investiții pe termen lung. Convocarea acționarilor a fost anunțată de Fondul Proprietatea, care deține 20% din companie. Asta după ce BERD a anunțat că vinde Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova părții românești.

Potrivit informării transmise Bursei de Valori București, la 26 februarie, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru 30/31 martie. Pe ordinea de zi figurează aprobarea majorării capitalului social prin aport în numerar, la valoarea nominală de 10 lei românești pe acțiune, prin emiterea unui număr maxim de 28 162 550 de acțiuni noi, nominative și dematerializate, fără primă de emisiune.

Documentele oficiale arată că operațiunea are ca obiect consolidarea bazei patrimoniale a companiei și asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea investițiilor aprobate la nivel corporativ, astfel încât societatea să își poată susține proiectele fără a afecta echilibrul financiar. Majorarea se va realiza cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor existenți, iar termenul de exercitare a acestuia va fi de minimum 30 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Capitalul social actual al CNAPM este de 323 311 340 lei românești (aproximativ 63,4 milioane de euro), deținut în proporție de 80% de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România și 20% de Fondul Proprietatea.

Portul Internațional Giurgiulești, principalul port al Republicii Moldova, gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Situat la gurile Dunării, în apropierea frontierelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime și dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

CNAPM a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 24 aprilie 2025, proces care a dus la acordul de vânzare semnat la finalul anului trecut și la aprobarea acționarilor din februarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#port constanta #port. giurgiulesti #capital social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii din Republica Moldova se confruntă cu o situație critică, în condițiile în care costurile logistice au crescut cu peste 45%, iar o parte tot mai mare din prețul cerealelor este absorbită de transport, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov.

Potrivit deputatului, problemele sunt amplificate de scumpirea carburanților, lipsa capacităților suficiente de transport și cozile de la punctele vamale și din Portul Internațional Liber Giurgiulești.

„Avem problema logistică, avem problema scumpirii carburanților și transportul este foarte scump. În afară de faptul că transportul este foarte scump, el nu este disponibil, rândurile sunt foarte mari atât la vamă, cât și în portul Giurgiulești”, a declarat Ivanov.

Acesta susține că majorarea costurilor logistice lovește direct în agricultorii care încă dețin cereale în depozite și care nu reușesc să le valorifice la un preț suficient pentru a-și acoperi cheltuielile.

„Logistica a crescut cu peste 45%. Ca să înțelegeți cât de gravă este situația, dintr-un kilogram de grâu ajuns în portul Giurgiulești, undeva 75–80 de bani reprezintă numai costul de transport”, a spus președintele Comisiei agricultură.

Ivanov a criticat și modul în care este prezentată existența stocurilor de carburanți, afirmând că problema esențială este cine suportă costurile constituirii acestora.

„Se anunță foarte mult că avem stocuri pe zece zile. Întrebarea este: pe banii cui s-au făcut aceste stocuri și cine va plăti aceste stocuri?”, a declarat deputatul.

Potrivit lui, existența unor rezerve nu ar reflecta neapărat o capacitate mai bună de gestionare a situației, ci inclusiv faptul că o parte dintre agricultori nu au avut resurse pentru a-și cumpăra motorină din timp.

Ivanov susține că mulți fermieri se află „la limită”, atât din cauza prețurilor ridicate la carburanți, cât și pentru că nu au reușit să-și vândă cerealele, despre care afirmă că în unele cazuri sunt comercializate sub costul de producție.

„Mulți agricultori, din păcate, nu și-au făcut stoc, nu au făcut achiziții de motorină. Mulți agricultori sunt la limită, atât prin prisma faptului că motorina este foarte scumpă, cât și prin prisma faptului că nu au reușit să vândă cerealele care deja sunt sub costul de producție”, a spus Ivanov.

Președintele Comisiei pentru agricultură consideră că instituirea unei stări de urgență nu este suficientă pentru soluționarea problemelor din sector și a criticat Guvernul pentru modul în care gestionează situația.

„Este o situație critică și, din păcate, această situație nu va fi rezolvată doar printr-o simplă stare de urgență”, a declarat Ivanov.

Deputatul a comparat starea de urgență cu „tragerea jaluzelelor” în casa Guvernului, afirmând că măsurile luate în această perioadă vor genera ulterior costuri care vor trebui achitate.

„Ultima jaluzea va fi ridicată, casa va sclipi, noi vom avea impresia că totul este bine, dar de fapt va veni și nota de plată pentru acea curățenie. Vom plăti”, a conchis Serghei Ivanov.

#criză #Agricultură #Guvern