Cât costă războiul din Orientul Mijlociu? Suma uriașă pe care SUA au ars-o într-o singură zi

04 Mart. 2026, 13:02
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
04 Mart. 2026, 13:02 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Forțele armate ale Statelor Unite au cheltuit aproximativ 779 de milioane de dolari în primele 24 de ore de luptă în Orientul Mijlociu, în conflictul cu Iranul, potrivit calculelor publicate de agenția Anadolu și citate de presa internațională. Suma reprezintă aproximativ 0,1% din întregul buget militar al SUA pentru anul 2026.

Cea mai mare parte a cheltuielilor din prima zi de război a fost generată de lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk, pentru care armata americană ar fi utilizat aproximativ 340,4 milioane de dolari. Pe locul al doilea în structura costurilor se află zborurile avioanelor de luptă, estimate la circa 271,3 milioane de dolari.

Alte cheltuieli importante au fost generate de utilizarea sistemelor de lansare multiple HIMARS, activitățile de recunoaștere militară și sprijinul logistic, care au însumat aproximativ 122,2 milioane de dolari. În același timp, pentru loviturile efectuate cu bombardierele strategice B-2, Washingtonul ar fi cheltuit în jur de 30,2 milioane de dolari.

Experții avertizează că un conflict militar de durată cu Iranul ar putea avea consecințe economice serioase pentru Statele Unite. Potrivit unei analize publicate de Financial Times, fiecare creștere cu 10 dolari a prețului petrolului Brent ar putea reduce creșterea economică a SUA cu 0,1–0,2 puncte procentuale în următoarele 12 luni.

În același timp, conducerea Israelului se teme că Washingtonul ar putea decide oprirea operațiunilor militare împotriva Iranului dacă prețurile energiei vor continua să crească rapid. Portalul Al-Monitor citează diplomați israelieni care susțin că liderii americani sunt preocupați de impactul economic al conflictului, inclusiv de evoluțiile de pe piețele bursiere și de costul energiei.

Totodată, Financial Times avertizează că Statele Unite ar putea consuma rapid rezervele anuale de muniție defensivă, în cazul în care Iranul va lansa valuri masive de rachete și drone de atac, ceea ce ar putea transforma conflictul într-unul mult mai costisitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.