Imperiul lui Vlad Plahotniuc, la mezat: ce ar putea fi vândut pentru recuperarea a 63 de milioane de dolari

Peste 30 de bunuri imobile ale fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, ar putea fi scoase la vânzare pentru recuperarea unui prejudiciu total de peste 63 de milioane de dolari, în dosarul fraudei bancare din 2014, însă doar dacă sentința de condamnare va fi menținută definitiv de Curtea de Apel, scrie Europa Liberă.

Instanța de fond l-a condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicarea în schema prin care din sistemul bancar au fost sustrase circa 1 miliard de dolari. În acest episod al dosarului, procurorii au demonstrat un prejudiciu de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi de 18,7 milioane de dolari și 1,6 milioane de euro, calculate din 4 octombrie 2016 până la 22 aprilie 2026.

Pentru acoperirea acestor sume, autoritățile au pus sub sechestru pe bunuri estimate la aproximativ 1 miliard de lei, inclusiv peste 30 de imobile – de la vile și clădiri administrative până la apartamente, terenuri și construcții în curs.

Printre cele mai valoroase proprietăți se numără o vilă de pe malul lacului Leman, estimată la circa 3,5 milioane de euro, precum și o vilă din România, cu teren de 1 000 de metri pătrați, care a fost trecută prin mai multe tranzacții considerate de procurori fictive.

În Republica Moldova, sub sechestru rămâne și clădirea Global Business Center din Chișinău, evaluată la 8,5 milioane de lei, împreună cu terenul aferent de 0,1599 hectare, estimat la 22,2 milioane de lei.

Lista include și un bloc locativ de 836 de metri pătrați, evaluat la 17,4 milioane de lei, precum și o clădire administrativă în construcție de 5 222 de metri pătrați, cu o valoare de 142,8 milioane de lei. Alte 11 încăperi înregistrate pe numele Oxanei Childescu, fostei soții a lui Vlad Plahotniuc, au valori cuprinse între 59 400 de lei și 24,6 milioane de lei.

Sechestrul vizează și active financiare și companii: General Media Group – aproximativ 96 de milioane de lei, Radio Media Group – 39,9 milioane de lei, GMG Production – 10,8 milioane de lei, dar și capitalul social al companiei Argus-S de 2,1 milioane de lei, alături de circa 660 000 de dolari din conturile acesteia. În plus, alte conturi bancare însumează aproape 9 milioane de lei.

În timpul procesului, avocații lui Plahotniuc au contestat măsurile, susținând că procurorii nu au demonstrat proveniența ilicită a bunurilor și că sechestrul aplicat asupra întregului patrimoniu este „disproporționat”, însă judecătorii au respins aceste argumente.

Valorificarea acestor bunuri va putea începe doar după o decizie definitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sechestru #bunuri imobile #vlad plahotniuc #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.