Imperiul lui Vlad Plahotniuc, la mezat: ce ar putea fi vândut pentru recuperarea a 63 de milioane de dolari

Peste 30 de bunuri imobile ale fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, ar putea fi scoase la vânzare pentru recuperarea unui prejudiciu total de peste 63 de milioane de dolari, în dosarul fraudei bancare din 2014, însă doar dacă sentința de condamnare va fi menținută definitiv de Curtea de Apel, scrie Europa Liberă.

Instanța de fond l-a condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicarea în schema prin care din sistemul bancar au fost sustrase circa 1 miliard de dolari. În acest episod al dosarului, procurorii au demonstrat un prejudiciu de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi de 18,7 milioane de dolari și 1,6 milioane de euro, calculate din 4 octombrie 2016 până la 22 aprilie 2026.

Pentru acoperirea acestor sume, autoritățile au pus sub sechestru pe bunuri estimate la aproximativ 1 miliard de lei, inclusiv peste 30 de imobile – de la vile și clădiri administrative până la apartamente, terenuri și construcții în curs.

Printre cele mai valoroase proprietăți se numără o vilă de pe malul lacului Leman, estimată la circa 3,5 milioane de euro, precum și o vilă din România, cu teren de 1 000 de metri pătrați, care a fost trecută prin mai multe tranzacții considerate de procurori fictive.

În Republica Moldova, sub sechestru rămâne și clădirea Global Business Center din Chișinău, evaluată la 8,5 milioane de lei, împreună cu terenul aferent de 0,1599 hectare, estimat la 22,2 milioane de lei.

Lista include și un bloc locativ de 836 de metri pătrați, evaluat la 17,4 milioane de lei, precum și o clădire administrativă în construcție de 5 222 de metri pătrați, cu o valoare de 142,8 milioane de lei. Alte 11 încăperi înregistrate pe numele Oxanei Childescu, fostei soții a lui Vlad Plahotniuc, au valori cuprinse între 59 400 de lei și 24,6 milioane de lei.

Sechestrul vizează și active financiare și companii: General Media Group – aproximativ 96 de milioane de lei, Radio Media Group – 39,9 milioane de lei, GMG Production – 10,8 milioane de lei, dar și capitalul social al companiei Argus-S de 2,1 milioane de lei, alături de circa 660 000 de dolari din conturile acesteia. În plus, alte conturi bancare însumează aproape 9 milioane de lei.

În timpul procesului, avocații lui Plahotniuc au contestat măsurile, susținând că procurorii nu au demonstrat proveniența ilicită a bunurilor și că sechestrul aplicat asupra întregului patrimoniu este „disproporționat”, însă judecătorii au respins aceste argumente.

Valorificarea acestor bunuri va putea începe doar după o decizie definitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sechestru #bunuri imobile #vlad plahotniuc #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.