Războiul și sancțiunile nu i-au sărăcit: miliardarii ruși și-au umflat averile cu 11% într-un an

Averile miliardarilor ruși au crescut în ultimul an cu 11%, adică cu aproximativ 71 de miliarde de dolari, atingând un nivel record de 696,5 miliarde de dolari, în pofida războiului din Ucraina și a sancțiunilor occidentale severe, arată datele publicate de Forbes Russia.

Creșterea averilor este strâns legată de exporturile de resurse naturale, care au stat la baza economiei ruse timp de decenii. Perturbările din comerțul global, inclusiv pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu, au dus la scumpirea materiilor prime, ceea ce a contribuit direct la majorarea capitalului celor mai bogați oameni din Rusia. În același timp, clasamentul nu a adus nume noi în topul celor mai bogați miliardari.

Pe primul loc în clasamentul realizat de Forbes se menține Alexei Mordashov, directorul general al companiei de investiții Severgroup, cu o avere estimată la 37 de miliarde de dolari, în creștere cu 8,4 miliarde față de anul precedent. Este urmat de Vladimir Potanin, șeful holdingului Interros și al companiei Norilsk Nickel, cu 29,7 miliarde de dolari, și de Vagit Alekperov, principalul acționar al Lukoil, cu 29,5 miliarde de dolari. Pe locul patru se află Leonid Mikhelson, conducătorul Novatek, a cărui avere, calculată împreună cu activele familiei, este estimată la 28,3 miliarde de dolari.

Chiar dacă averile lor au crescut, miliardarii ruși rămân mult în urma celor mai bogați oameni din lume. Clasamentul global Forbes este condus de Elon Musk, cu o avere de 839 de miliarde de dolari, urmat de cofondatorul Google, Larry Page, cu 257 de miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#avere #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței din România a aplicat cele mai mari amenzi din istoria sistemului bancar românesc, după ce a sancționat 10 bănci pentru practici anticoncurențiale legate de stabilirea indicelui ROBOR. Valoarea totală a sancțiunilor ajunge la 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.

Autoritatea susține că băncile implicate și-ar fi coordonat comportamentul în timpul procedurii de fixing ROBOR, prin schimb de informații considerate confidențiale și strategice. Potrivit Consiliului Concurenței, instituțiile financiare nu ar fi acționat independent atunci când transmiteau cotațiile pentru stabilirea indicelui, ceea ce ar fi influențat nivelul ROBOR și, implicit, dobânzile plătite de clienți la unele credite.

Cea mai mare amendă a fost aplicată Banca Transilvania — peste 875 de milioane de lei. Banca Comercială Română a primit o sancțiune de peste 577 de milioane de lei, iar Raiffeisen Bank și UniCredit Bank au fost amendate cu peste 400 de milioane de lei fiecare. Pe lista sancțiunilor se mai regăsesc BRD, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu a vizat politicile bancare sau reglementările din sistem, ci strict comportamentul instituțiilor financiare în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. El a precizat că independența cotațiilor este esențială, mai ales pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus.

La scurt timp după anunțul sancțiunilor, băncile au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Reprezentanții UniCredit Bank au calificat sancțiunea drept „injustă și nefondată”, susținând că argumentele prezentate în timpul audierilor nu au fost luate în considerare. Și Banca Transilvania a anunțat că va merge în instanță, afirmând că decizia este „arbitrară și nefondată” și că ar putea afecta creditarea economiei cu până la 5 miliarde de euro. Poziții similare au avut și BRD, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, ING Bank și CEC Bank, care spun că au respectat permanent regulile impuse de Banca Națională a României și legislația europeană.

În paralel, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea i-a îndemnat pe clienții cu credite legate de ROBOR să dea băncile în judecată pentru recuperarea dobânzilor plătite în perioada 2018-2026. Acesta susține că decizia Consiliului Concurenței ar putea deveni o probă importantă în astfel de procese.

Investigația a fost începută la finalul anului 2022 și a inclus colaborarea cu Comisia Europeană, deoarece cazul vizează și încălcarea regulilor europene de concurență. Băncile au acum la dispoziție 30 de zile pentru a ataca decizia în instanță.

ROBOR este indicele folosit pentru calcularea dobânzilor la numeroase credite, în special cele contractate înainte de 2019. Un ROBOR mai mare înseamnă rate mai mari pentru debitori, motiv pentru care cazul are impact direct asupra milioane de clienți și asupra costurilor de finanțare din economie.