Războiul și sancțiunile nu i-au sărăcit: miliardarii ruși și-au umflat averile cu 11% într-un an

23 Apr. 2026, 16:39
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
23 Apr. 2026, 16:39 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Averile miliardarilor ruși au crescut în ultimul an cu 11%, adică cu aproximativ 71 de miliarde de dolari, atingând un nivel record de 696,5 miliarde de dolari, în pofida războiului din Ucraina și a sancțiunilor occidentale severe, arată datele publicate de Forbes Russia.

Creșterea averilor este strâns legată de exporturile de resurse naturale, care au stat la baza economiei ruse timp de decenii. Perturbările din comerțul global, inclusiv pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu, au dus la scumpirea materiilor prime, ceea ce a contribuit direct la majorarea capitalului celor mai bogați oameni din Rusia. În același timp, clasamentul nu a adus nume noi în topul celor mai bogați miliardari.

Pe primul loc în clasamentul realizat de Forbes se menține Alexei Mordashov, directorul general al companiei de investiții Severgroup, cu o avere estimată la 37 de miliarde de dolari, în creștere cu 8,4 miliarde față de anul precedent. Este urmat de Vladimir Potanin, șeful holdingului Interros și al companiei Norilsk Nickel, cu 29,7 miliarde de dolari, și de Vagit Alekperov, principalul acționar al Lukoil, cu 29,5 miliarde de dolari. Pe locul patru se află Leonid Mikhelson, conducătorul Novatek, a cărui avere, calculată împreună cu activele familiei, este estimată la 28,3 miliarde de dolari.

Chiar dacă averile lor au crescut, miliardarii ruși rămân mult în urma celor mai bogați oameni din lume. Clasamentul global Forbes este condus de Elon Musk, cu o avere de 839 de miliarde de dolari, urmat de cofondatorul Google, Larry Page, cu 257 de miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.