Haos la Consiliul Concurenței după demisia lui Gherțescu, conducerea rămâne în aer. Parlamentul ar putea interveni

Consiliul Concurenței al Republicii Moldova ar putea avea un președinte interimar desemnat printr-o hotărâre a Parlamentul Republicii Moldova, dacă instituția nu va reuși să identifice o soluție internă după demisia fostului șef al autorității.

Vicepreședintele Comisia juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat pentru BANI.MD că, potrivit legislației, Consiliul Concurenței este un organ colegial, iar în cazul demisiei președintelui atribuțiile sunt preluate de unul dintre vicepreședinți.

„Consiliul Concurenței este un organ colegial și legea indică faptul că, în urma demisiei președintelui, interimatul este preluat de vicepreședinte. Sunt niște procese care trebuie respectate. Dacă nu se găsește o soluție, cel mai probabil se va interveni cu o hotărâre de Parlament pentru desemnarea unui președinte interimar”, a declarat Igor Chiriac.

Potrivit acestuia, există șanse ca instituția să ajungă totuși la un acord intern pentru desemnarea unei conduceri interimare.

„Cred că până la urmă va fi găsită o soluție și va fi numit un președinte interimar al Consiliului Concurenței”, a mai precizat Chiriac.

Reprezentanții Consiliului Concurenței s-au adresat Comisiei juridice pentru a identifica o soluție privind desemnarea unui conducător al instituției, în condițiile în care membrii nu au reușit să ajungă la un consens.

Autoritatea a rămas fără șef după ce Alexei Gherțescu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Consiliului Concurenței în data de 20 februarie.

Potrivit structurii instituției, Consiliul Concurenței este format dintr-un președinte, doi vicepreședinți și doi membri ai plenului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concurenta. sef #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).