Scumpiri pe piețele agricole: grâul, porumbul și uleiurile vegetale cresc după tensiunile din Orientul Mijlociu

Cotația uleiului de palmier a urcat luni dimineață cu 10%, cotația grâului este aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii ani, după ce războiul din Orientul Mijlociu a dus la creșterea prețurilor la energie și la îngrășăminte, iar analiștii avertizează că există riscuri legate de aprovizionarea cu cereale, transmite agerpres.ro.

Perturbarea livrărilor de țiței în urma conflictului sporește atractivitatea biocombustibililor din plante, majorând cererea pentru uleiuri vegetale și porumb. Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz – o rută majoră pentru comerțul cu îngrășăminte – a dus de asemenea la creșterea prețului nutrienților pentru recolte, fermierii grăbindu-se să-și asigure aprovizionarea. În plus, temerile privind securitatea alimentară în perioada războiului ar putea determina unele țări să-și majoreze stocurile, inclusiv de grâu.

Cotația uleiului de palmier a înregistrat cel mai semnificativ avans din 2022, când principalul crescător – Indonezia – a oprit exporturile.

La bursa de la Chicago, cotația uleiului de soia, cel mai apropiat substitut al uleiului de palmier, a urcat cu 5%, și se îndreaptă spre cea mai îndelungată perioadă de creștere începând din 2008.

Cel mai tranzacționat contract pe grâu de la Chicago Board of Trade a crescut cu peste 3%, după ce vineri înregistrase cel mai semnificativ avans din 2024. De asemenea, au urcat cotațiile porumb și soia boabe.

”Luni dimineața, piețele de cereale și de semințe oleaginoase au urmat tendințele din domeniul energiei. Cotațiile materiilor prime vor continua să crească în cazul escaladării războiului din Iran”, a apreciat Joe Davis, director la compania de brokeraj Futures International.

Investitorii sunt îngrijorați că prețurile ridicate la țiței afectează inflația pe plan global și creșterea economiei mondiale.

”Consumatorii din SUA ar putea vedea rapid creșterea prețurilor la pompă, apoi majorarea prețurilor alimentelor, dacă nu se modifică prețurile la îngrășăminte și la transport. Deși cei mai mulți fermieri și-au achiziționat deja necesarul pentru 2026, anul viitor ar putea simți efectele negative, dacă nu se redeschide curând Strâmtoarea Ormuz”, a adăugat Davis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#război în orientul mijlociu #Cereale #ulei de palmier #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.