Leul slăbește, euro domină! Ce arată datele Băncii Naționale a Moldovei

20 Mart. 2026, 17:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Mart. 2026, 17:30 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta de valută de la persoanele fizice a crescut la 95,0% în luna februarie 2026, față de 90,3% în ianuarie, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei.

Evoluția a fost determinată de creșterea ofertei de valută din partea populației, care a ajuns la 242,8 milioane euro, în urcare cu 11,5 milioane euro sau 5,0% față de luna precedentă. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici s-a menținut practic stabilă, înregistrând o ușoară scădere de 0,2%, până la 255,7 milioane euro.

În aceste condiții, pe parcursul lunii februarie, BNM nu a intervenit pe piața valutară locală.

În perioada ianuarie–februarie 2026, gradul de acoperire a ajuns la 92,6%, în creștere față de 83,0% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică o îmbunătățire a echilibrului dintre cerere și ofertă pe piața valutară.

Totodată, leul moldovenesc a înregistrat o ușoară depreciere în raport cu moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 19,8771 lei pentru un euro în ianuarie la 20,1250 lei în februarie.

În structura ofertei de valută de la persoanele fizice, euro continuă să domine, cu o pondere de 72,2%, urmat de dolarul american cu 19,5%, în timp ce alte valute au însumat 8,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Iun. 2026, 16:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2026, 16:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Centrul Național Anticorupție (CNA) a identificat practici discreționare în acordarea premiilor și sporurilor salariale la Î.S. „MoldATSA”. Centru a constat lipsa unor criterii obiective de evaluare a performanțelor și existența unor riscuri de conflicte de interese în procesul de repartizare a bonusurilor.

Potrivit raportului de evaluare a integrității instituționale, în cadrul întreprinderii au fost acordate premii unice pentru activități care făceau parte din atribuțiile obișnuite ale angajaților, fără a fi demonstrat caracterul excepțional al muncii sau existența unor performanțe individuale deosebite. CNA mai arată că justificările folosite pentru acordarea bonusurilor erau insuficient fundamentate.

Inspectorii anticorupție au constatat și situații în care persoane implicate în procesul de aprobare a premierilor au beneficiat ele însele de aceste recompense, circumstanță care, potrivit raportului, poate genera riscuri de conflict de interese.

Raportul scoate în evidență și acordarea unor sporuri salariale de 30% și 50% unor angajați pentru activități care nu făceau parte din atribuțiile lor de bază, ci țineau de competența altor subdiviziuni. CNA susține că nu a fost demonstrat caracterul de importanță majoră sau de urgență al acestor activități, așa cum prevăd regulamentele interne.

Potrivit evaluatorilor, aceste practici indică o aplicare neuniformă a normelor de salarizare și creează riscul suprapunerii atribuțiilor și al dublei remunerări, cu impact asupra utilizării eficiente și transparente a resurselor financiare ale întreprinderii.