Serbia primește răgaz de la SUA: licența NIS, prelungită până pe 17 aprilie

Serbia a obținut un nou răgaz din partea Statelor Unite, după ce Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei americane a decis să prelungească până la 17 aprilie 2026 licența de operare a companiei petroliere NIS, aflată sub sancțiuni din cauza legăturilor cu Rusia.

Decizia Washingtonului vine într-un moment delicat pentru piața energetică, marcat de scumpirea accelerată a petrolului la nivel global și de tensiunile din Orientul Mijlociu. Autoritățile sârbe spun că această prelungire este esențială pentru menținerea stabilității pe piața internă.

Ministra Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a încercat să liniștească populația, subliniind că nu există riscuri de criză a carburanților.

„Rafinăria din Pančevo continuă să funcționeze, iar aprovizionarea va rămâne stabilă. Cetățenii nu trebuie să se îngrijoreze și nu este nevoie să-și facă stocuri. Avem suficiente produse petroliere și nu au existat penurii pe piață, în ciuda faptului că activitatea NIS a fost îngreunată mai bine de un an, iar aproape 100 de zile nu a ajuns deloc țiței în Serbia. Situația este acum și mai complicată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, motiv pentru care luăm măsuri suplimentare pentru a menține aprovizionarea stabilă”, a declarat ministra.

Licența anterioară expira pe 20 martie, iar fără această decizie a SUA, activitatea companiei ar fi fost pusă în pericol. NIS a solicitat prelungirea pentru a putea continua operațiunile în timp ce sunt purtate negocieri privind schimbarea acționariatului.

În prezent, compania este controlată în principal de Gazprom Neft, dar se conturează o tranzacție majoră: grupul maghiar MOL ar urma să preia peste 56% din acțiuni, cu posibilitatea implicării ulterioare a companiei ADNOC din Abu Dhabi. Statul sârb ar putea, la rândul său, să-și majoreze participația.

În paralel, Belgradul încearcă să reducă impactul crizei energetice prin măsuri interne: accizele la carburanți au fost reduse cu 20%, iar 40 000 de tone de motorină au fost eliberate din rezervele de stat.

Pe termen mediu și lung, Serbia își accelerează planurile de diversificare a surselor de energie. Sunt planificate interconectări de gaze cu România și Macedonia de Nord, care ar putea asigura peste 4 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar țara și-a rezervat deja capacități în terminalul LNG din Grecia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#rafinăria pancevo #licență de operare prelungită #nis #sanctiuni #serbia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.